Noul război al lui Donald Trump

Donald Trump a câştigat spectaculos. Şi detaşat. Atât un nou mandat pentru Casa Albă, cât şi majorităţi republicane în Senat şi în Camera Reprezentanţilor. Dar mai are de învins într-un război teribil. Războiul cu justiţia. Este primul preşedinte condamnat penal, iar sentinţa de executare poate veni peste câteva zile. Înainte deci de a depune la 20 ianuarie jurământul la Casa Albă. Ce va face? Cum va proceda?

"Marele licurici", apelativul pe care Traian Băsescu l-a folosit pentru a-l gratula pe aliatul nostru strategic, cel care l-a salvat de la moartea prezidenţială decisă prin referendum, l-a învăţat pe acesta, dar şi pe Laura Codruţa Kovesi şi Florian Coldea, că justiţia poate fi transformată într-o armă letală împotriva adversarilor politici, dacă procurorii şi judecătorii sunt energici manipulaţi. Această reţetă a fost experimentată cu succes mai mulţi ani în România. Iar de curând s-a întors ca un bumerang în ţara de origine. Regimul aşa-zis democrat, patronat la vedere de Joe Biden şi în mod netransparent de fostul preşedinte Barack Obama, a acţionat cu succes, cu perseverenţă şi chiar cu încrâncenare împotriva lui Donald Trump, căruia i s-au deschis mai multe procese civile şi penale. Cele mai semnificative în plan penal au vizat pretinse fraude fiscale, o pretinsă tentativă de lovitură de stat, vezi Doamne regizată de acesta, relaţii necuvenite cu persoane de sex feminin, pe care le-ar fi mituit ca să le închidă gura şi alte presupuse fapte. Chiar şi diversitatea acestor dosare este scandaloasă.

Niciodată până în prezent, unui politician de top din Statele Unite nu i s-a mai aplicat un asemenea regim. Mai urma doar să fie asasinat în plină campanie electorală, ceea ce s-a şi încercat. Totuşi, din această poziţie extrem de incomodă, în care a fost încorsetat şi aproape încătuşat, Donald Trump a reuşit să câştige atât de detaşat alegerile, încât institutele de cercetare de piaţă au rămas perplexe, iar adversara lui, Kamala Harris, s-a simţit nevoită să-şi recunoască înfrângerea, să ne avertizeze asupra beznei care ar putea urma, dar care face vizibile stelele din univers. Acum, Donald Trump trebuie să se lupte la greu pentru a dezlege nodurile puternice care miros toate a făcături, făcute de justiţie la comandă politică. Nu va fi uşor.

Pe 26 noiembrie este anunţat ultimul termen pentru a i se decide pedeapsa în cauzele civile şi în cea mai importantă cauză penală. Instanţa de la New York trebuie să decidă dacă Trump va fi arestat, încătuşat şi trimis la închisoare, deşi a câştigat un mandat prezidenţial, dar care încă, până la depunerea jurământului, nu-i conferă niciun fel de imunitate. Sau dacă va fi condamnat şi eliberat imediat condiţionat. Sau dacă va ajunge în arest la domiciliu. Sau dacă va fi condamnat la muncă în folosul comunităţii. Toate aceste opţiuni sunt săbii ale lui Damocles în mâna unor magistraţi, care nu sunt deloc imparţiali sau orbi. Cât de mult va conta în capul judecătorului faptul că majoritatea populaţiei cu drept de vot din Statele Unite, votându-l pe Donald Trump şi oferindu-i un nou mandat prezidenţial, a considerat implicit că acesta este o victimă a unor procese regizate politic?

Donald Trump şi apărătorii săi vor trebui să se mobilizeze şi să lupte cu dinţii într-o justiţie părtinitoare, pentru ca în cele din urmă să obţină şi la acest capitol victoria. Postura în care a fost, este şi va fi pus are şi o parte pozitivă. Demonstrează într-o manieră fără drept de apel cât de periculoasă este imixtiunea politicului în justiţie şi cât de letală pentru democraţia însăşi este utilizarea justiţiei ca armă împotriva unor adversari. Poate că la capătul acestei Golgote, când şi dacă Donald Trump va ajunge să urce şi apoi să se lepede de povara care i s-a pus în cârcă, clasa politică din Statele Unite va înţelege odată pentru totdeauna că justiţia trebuie să rămână o putere independentă în stat şi, în consecinţă, trebuie să fie lăsată în pace şi nu supusă unor presiuni. Dacă acest lucru va fi bine perceput în zilele următoare, eu sper că efectul se va propaga şi în alte state, inclusiv România, şi că în fine se va pune capăt definitiv unor asemenea practici letale pentru democraţie. Sunt oare prea optimist? Sunt pe cale, oare, să fac un nou pariu pe care să-l câştig la limită? Îmi asum riscul.

P.S.: Dacă Donald Trump va primi o pedeapsă cu executare, dacă va fi condamnat în orice fel, atunci el va trebui, în absenţa unei graţieri umilitoare venite din partea lui Joe Biden, să se supună până la preluarea mandatului acestor pedepse, după care să se auto-umilească acordându-şi, aşa cum îi va permite Constituţia, o graţiere. Dacă se va ajunge la auto-graţiere, atunci, atenţie, aceasta va reprezenta o victorie a statului subteran de peste ocean, o victorie care va consolida şi statul subteran din România.