Olaf Scholz: "Germania este cel mai mare partener comercial şi investitor în România"

Companii germane de top din România au prezentat sâmbătă, în cadrul întâlnirii cu cancelarul Republicii Federale Germania, Olaf Scholz, o serie de propuneri pentru o mai bună valorificare a potenţialului de afaceri al României, precum şi pentru îmbunătăţirea cadrului general de afaceri la nivel european. Masa rotundă, organizată de AHK România la sediul său, a reunit reprezentanţi ai companiilor din sectoare precum energie, cercetare-dezvoltare şi inovare, auto, apărare, digitalizare, agricultură şi retail, conform unui comunicat transmis redacţiei.

"Germania şi România au o relaţie comercială şi investiţională strânsă. Germania este cel mai mare partener comercial şi investitor în România şi suntem mândri că această relaţie continuă să prospere. Prin intermediul Consiliului de cooperare germano-român, dezvoltăm noua platformă economică pentru conectarea afacerilor noastre, având o abordare bazată pe proiecte, astfel încât să identificăm mai multe oportunităţi interesante de afaceri pentru ambele părţi. Este o poveste de succes pe care sperăm să o vedem dezvoltându-se şi mai puternic în viitor", a declarat Olaf Scholz, potrivit sursei citate.

Sebastian Metz, director general şi membru în Consiliul de Administraţie al AHK România, moderator al mesei rotunde, a subliniat că România trece printr-un proces de schimbări economice, provocare ce o transformă într-un amplasament de afaceri tot mai ecologic şi mai digital. "AHK România este parte a procesului de transformare şi am dori să continuăm acest dialog între Germania şi România, pentru a vedea mai în detaliu care sunt perspectivele relaţiilor noastre bilaterale", a adăugat Sebastian Metz, se arată în comunicat.

La rândul său, preşedintele AHK, Andreas Lier, a declarat că anunţuri noi de investiţii se fac aproape în fiecare săptămână. El a menţionat câteva motive care stau la baza acestor investiţii: creşterea economică constantă din ultimii ani (sunt rate de creştere cuprinse între 3 şi 5%), locaţia atractivă cu o economie diversificată, prezenţa unor industrii puternice cum ar fi cea auto (România fiind pe locul şase în Europa, înaintea Italiei şi Ungariei), industria energetică, de IT, agricultura, forţa de muncă bine pregătită, apartenenţa la UE şi NATO etc.

"Condiţiile-cadru în context naţional şi european trebuie să fie dezvoltate în continuare pentru a valorifica toate oportunităţile", a conchis acesta, se precizează în comunicat.

Directorii companiilor i-au transmis cancelarului Scholz că sunt mulţumiţi în general de rezultatele lor în România; cu toate acestea au prezentat câteva necesităţi pentru ca activitatea lor să se desfăşoare în condiţii cât mai bune.

În ceea ce priveşte energia şi gazele naturale, reprezentanţii companiilor au declarat că investiţiile în acest domeniu sunt foarte atractive, deoarece România are rezerve de gaze naturale pentru câteva decenii, care, împreună cu hidrogenul, vor sta la baza transformării "verzi" a producţiei de energie. Cu toate acestea, din cauza vitezei de creştere a producţiei din surse regenerabile, estimate să se dezvolte în continuare în următorii 10 ani, este nevoie de mai mult timp şi mai ales de investiţii pentru pregătirea reţelei încât aceasta să poată absorbi energia disponibilă. Prin urmare, ei au solicitat un cadru de reglementare a energiei care să sprijine mai mult investiţiile, se menţionează în comunicat.

În plus, este mare nevoie de soluţii digitale pentru a aborda problemele legate de securitatea cibernetică a reţelelor de distribuţie, mai ales în contextul războiului care se desfăşoară la graniţele României.

Companiile care activează în domeniul cercetării-dezvoltării şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la potenţialele creşteri de taxe, din cauza deficitului bugetar ridicat. Dacă acest lucru se va întâmpla, sectorul tehnologic va fi foarte afectat. De asemenea, ele au solicitat reglementări mai bune la nivelul Uniunii Europene în privinţa protecţiei datelor referitoare la vehicule, este notat în comunicat.

Companiile din domeniul digitalizării ar dori ca tehnologiile inovatoare să fie mai mult luate în considerare la nivelul UE, prin prisma cheltuielilor de capital.

"Ne-am dori o abordare în care să se discute despre noile instrumente digitale ce pot impulsiona inovarea, tehnologia şi inteligenţa artificială. Poate la nivelul UE s-ar putea lua în considerare să ni se acorde fie un regim preferinţial, fie fonduri, sau ne fie facilitată deschiderea către pieţe'', au solicitat acestea, se arată în comunicat.

Sectorul alimentar din România este în plină dezvoltare şi are nevoie, de asemenea, de investiţii, dacă România doreşte să importe mai puţin din străinătate. Unul dintre domeniile vizate este reţeaua de irigaţii, în contextul în care partea de sud-est a ţării este afectată de secetă, ceea ce pune în pericol 5% din producţia agricolă. În plus, reprezentanţii sectorului au adăugat că există oportunităţi de afaceri pentru companiile germane, de a investi în România în domeniul procesării alimentelor, se precizează în comunicat.

Toţi reprezentanţii companiilor au subliniat importanţa unui cadru legal fiscal predictibil şi după acest an electoral 2024.