ORSE: România trebuie să investească în reabilitarea clădirilor şi a sistemelor de încălzire

Investiţiile şi reformele prevăzute în pachetul REPowerEU din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trebuie să abordeze cu prioritate problema sărăciei energetice şi să cuprindă măsuri ce pot fi aplicate rapid pentru atenuarea efectelor crizei energetice, mai ales în rândul celor mai vulnerabili consumatori. Sursa principală de vulnerabilitate şi sărăcie energetică o reprezintă cheltuielile ridicate pentru încălzire, cauzate de ineficienţa clădirilor şi a sistemelor de încălzire / termoficare. În acest sens, ar trebui alocate cu precădere fonduri pentru reabilitarea termoenergetică a locuinţelor, inclusiv a celor din mediul rural, cel mai expus riscului de sărăcie energetică în România. De asemenea, consumatorii vulnerabili trebuie sprijiniţi să aibă acces la sisteme moderne de încălzire şi surse regenerabile de energie, atrag atenţia experţii din cadrul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Aceste opinii cu privire la direcţionarea fondurilor europene în vederea combaterii sărăciei energetice au fost exprimate în nenumărate rânduri de experţii ORSE, în cadrul consultărilor şi apariţiilor publice la care aceştia au participat. De altfel, o parte dintre acestea se regăsesc în punctul de vedere formulat de Consiliul Economic şi Social (CES) cu privire la REPowerEU.

"Chiar dacă trecem printr-o perioadă de criză energetică ce aduce numeroase provocări legate de creşterea preţurilor, aceasta este şi un moment de oportunitate foarte mare, pentru că există fonduri europene care pot fi folosite pentru consumatorii vulnerabili şi tratarea sărăciei energetice. România nu trebuie să rateze acest tren, însă evaluările noastre arată că politicile naţionale de abordare a crizei energetice şi cele de tranziţie verde eşuează în a ţinti consumatorii vulnerabili", declară Anca Sinea, vicepreşedinte al Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei şi coordonatoarea ORSE.

"Toate politicile europene în domeniu spun că programele de finanţare pentru panouri fotovoltaice, pompe de căldură, eficientizarea energetică a locuinţelor ar trebui să prioritizeze consumatorii vulnerabili şi pe cei aflaţi în sărăcie energetică. În momentul de faţă, niciunul dintre programele existente la noi nu prioritizează astfel de consumatori. Fondurile disponibile prin REPowerEU trebuie să pună consumatorul vulnerabil în centrul investiţiilor - fie că vorbim de consumatori casnici, fie de IMM-uri - şi să contribuie astfel la diminuarea sărăciei energetice", spune Corina Murafa, expertă în politici energetice şi climatice în cadrul ORSE şi membru în CES.

Recomandări privind investiţiile

Esenţa pachetului de investiţii şi reforme REPowerEU este de a diminua sărăcia energetică şi efectele crizei la nivelul Uniunii Europene. Dat fiind că eficienţa energetică scăzută este unul dintre factorii majori care conduc la sărăcie energetică, măsuri precum îmbunătăţirea anvelopei clădirilor în care locuiesc consumatori vulnerabili şi înlocuirea sistemelor de încălzire şi răcire cu echipamente moderne reprezintă cel mai eficient mod de a aborda problema sărăciei energetice. Pe lângă randamentul scăzut în raport cu nevoia de încălzire, sobele vechi pot produce şi alte efecte asociate, precum poluarea mediului înconjurător şi interior sau diferite afecţiuni respiratorii.

În paralel cu diminuarea consumurilor prin creşterea performanţei energetice a clădirilor, trebuie implementate soluţii moderne de încălzire, precum pompe de căldură, sobe eficiente energetic, dar şi alte echipamente pentru producţie şi consum de energie regenerabilă: panouri solare termice pentru producerea apei calde, panouri fotovoltaice, soluţii de stocare etc. Totodată, ar trebui încurajată soluţia alimentării anumitor tipuri de municipalităţi cu surse regenerabile de încălzire, spre exemplu pompele de căldură la nivel de cartier/ cvartal.

Aşa cum experţii ORSE au semnalat în repetate rânduri, în prezent, singurul remediu cu privire la sărăcia energetică este strict financiar, alcătuit din ajutoare pentru încălzire, fără să fie finanţate remedii structurale, ce rezolvă pe termen mediu şi lung cauzele acestui fenomen ce afectează milioane de români.

Recomandări privind reformele

În ceea ce priveşte reformele ce trebuie incluse în pachetul REPowerEU din PNRR, experţii ORSE se raliază punctului de vedere al CES şi recomandă măsuri pentru eliminarea obstacolelor legislative în calea comunităţilor de energie. Totodată, solicită crearea unor condiţii favorizante din punct de vedere legislativ şi fiscal pentru dezvoltarea comunităţilor de energie regenerabilă, un mijloc de a atenua criza energetică şi de a scoate oamenii din sărăcie energetică.

De asemenea, este nevoie de îmbunătăţirea legislaţiei pentru prioritizarea consumatorilor vulnerabili în toate programele de finanţare publică adresate prosumatorilor şi eliminarea obstacolelor în calea racordării rapide a acestora la reţea.

O altă reformă necesară este elaborarea într-un cadru multi-instituţional a Planului Naţional de Acţiune privind Sărăcia Energetică, obligaţie prevăzută de peste de 10 ani în Legea Energiei. Pentru evaluarea permanentă, reală şi completă a sărăciei energetice, ar trebui să se acorde o atenţie deosebită schimbului de date între instituţii, coroborându-se datele legate de veniturile gospodăriei, consumurile şi starea energetică a locuinţei. Aşa cum ORSE a semnalat anterior, în acest moment, fiecare instituţie urmăreşte culegerea de date în izolare faţă de celelalte instituţii ale statului. Pentru a gestiona această temă transversală a sărăciei energetice şi schimbul corect de date, ORSE recomandă crearea unui instrument de consultare tripartită (autorităţile implicate, companiile din sectorul energetic şi asociaţiile de consumatori) la nivelul Guvernului, pe modele de bune practici şi moduri de lucru existente, precum modelul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

Acest schimb real de date şi identificarea corectă a consumatorilor vulnerabili sunt necesare pentru a putea optimiza transferurile bugetare pentru acoperirea creşterii costurilor cu energia. În prezent, aşa cum s-a văzut recent odată cu Ordonanţa Austerităţii, sistemul de plafonare - compensare nu poate acoperi, din perspectiva veniturilor bugetare limitate, toţi consumatorii din România. De aceea, este cu atât mai necesar să se identifice, după un cumul de criterii, care sunt consumatorii ce trebuie ajutaţi cu prioritate.