Perspectivele petrolului

Încetinirea marilor economii ale lumii, cererea mai redusă de ţiţei din China, producţia mai scăzută şi posibilitatea apariţiei unor şocuri în aprovizionare sunt elemente care vor defini piaţa petrolului în acest an, conform specialiştilor citaţi de presa internaţională de specialitate.

Anul trecut, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii săi (OPEC+), ce livrează circa 40% din cantitatea globală de ţiţei, a continuat să reducă producţia, în anticiparea încetinirii creşterii economiei globale. În aceste condiţii, cotaţia referinţei globale Brent a oscilat între un minim de 72 dolari pe baril şi un maxim 97 dolari pe baril, după ce, cu un an în urmă, ţiţeiul atinsese recorduri nemaiîntâlnite de peste un deceniu.

• Industria petrolieră se aşteaptă ca OPEC+ să extindă reducerea producţiei în trimestrul al doilea al acestui an

Analişti ai industriei petroliere estimează că grupul OPEC+ va extinde reducerea producţiei în trimestrul al doilea al acestui an, reiese dintr-un sondaj realizat de Bloomberg publicat la finele săptămânii trecute, conform oilprice.com.

În aprilie anul trecut, grupul decisese o reducere suplimentară de 1,65 milioane de barili pe zi, după cea din octombrie 2022, pentru ca în iunie Arabia Saudită să mai taie un milion de barili pe zi din producţie, măsuri ce au fost prelungite până la finele primului trimestru al acestui an.

"OPEC+ nu are de ales decât să prelungească reducerile actuale, pentru a evita o criză", a declarat Tamas Varga, analist PVM Oil Associates Ltd, citat de oilprice.com.

Sondajul a arătat că paisprezece dintre cei şaptesprezece traderi şi analişti chestionaţi de Bloomberg mizează pe faptul că organizaţia nu-şi va modifica planurile legate de producţie în trimestrul următor. Mai mult, unii cred că este posibil ca OPEC+ să taie şi mai mult producţia, după ce ţări precum Irakul sau Kazahstanul au produs în exces, în ianuarie.

Conform unor surse Reuters, întradevăr OPEC+ are în vedere extinderea reducerii producţiei în trimestrul al doilea pentru a susţine preţul petrolului. Este posibil chiar ca grupul să menţină reducerile chiar până la finalul anului, au menţionat două surse ale trustului de presă.

• Agenţia Internaţională a Energiei estimează că oferta de petrol va depăşi cererea, în acest an

Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) semnalează încetinirea creşterii cererii globale de petrol, care în ianuarie a fost de 1,4 milioane de barili pe zi, sub cea de 2,8 milioane în trimestrul al treilea al anului trecut, respectiv 1,8 milioane în trimestrul al patrulea, scrie oilprice.com.

Agenţia estimează că cererea va creşte cu 1,2 milioane de barili pe zi în acest an, la jumătate faţă de creşterea de anul trecut, în condiţiile în care economiile evoluează sub tendinţele pe termen lung iar măsurile legate de eficienţa energetică şi electrificarea sectorului transporturilor se intensifică, conform ultimului raport publicat.

Pe de altă parte, estimările Agenţiei sunt ca oferta să depăşească cererea şi să crească cu 1,7 milioane de barili pe zi, determinată în principal de producţia mai mare în Statele Unite, Brazilia, Canada şi Guyana, conform CNBC.

"La începutul anului 2024, riscul unor întreruperi în aprovizionarea globală cu petrol din cauza conflictului din Orientul Mijlociu rămâne ridicat, în special pentru transporturile prin Marea Roşie şi mai ales Canalul Suez", mai notează AIE în raport, adăugând că aproximativ 10% din comerţul maritim cu petrol de anul trecut s-a făcut prin Marea Roşie, scrie Economy Middle East News.

OPEC prognozează o creştere mai mare a cererii de petrol în acest an, respectiv cu 2,25 milioane de barili pe zi. "Piaţa acordă întotdeauna mai multă credibilitate OPEC, deoarece este grupul care produce şi comercializează petrol şi, prin urmare, are o perspectivă mai bună asupra pieţei", a spus Manish Raj, directorul general la Velandera Energy Partners, citat de CNBC.

• Standard Chartered: "Fundamentalele sunt mai bune decât sugerează preţul petrolului"

Analiştii de mărfuri de la Standard Chartered susţin că fundamentalele sunt mai bune decât sugerează preţul actual al petrolului, iar discount-ul dat de riscurile geopolitice este masiv. În opinia lor, excedentul global de ţiţei din prezent apare pe fondul unei sezonalităţi specifice lunii ianuarie, iar surplusul este mai mic decât media ultimilor douăzeci de ani.

Conform grupului financiar, pentru a reflecta cu adevărat elementele fundamentale ale pieţei, preţul ţiţeiului Brent ar trebui să atingă cel puţin 90 de dolari pe baril. Estimarea lor este că referinţa globală va atinge o medie de 92 de dolari pe baril în primul trimestru al acestui an, 94 de dolari în trimestrul al doilea, 98 de dolari în cel de-al treilea şi 106 dolari în al patrulea trimestru, conform oilprice.com şi Rigzone.

În primele zile ale acestei săptămâni, petrolul Brent s-a tranzacţionat între 81,1 şi 83,7 dolari pe baril.

Pentru 2025, echipa de la Standard Chartered se aşteaptă la un preţ general de 109 dolari pe baril, care va creşte la 128 de dolari în 2026, pentru ca să scadă la 115 dolari în 2027. Scenariul implică ca surplusul global să înceapă să se disipeze după 2024, potrivit surselor menţionate.

• JPMorgan se aşteaptă ca preţul petrolului să scadă, anul viitor

JPMorgan se aşteaptă ca preţurile petrolului să rămână în mare parte stabile în 2024, preţul mediu al sortimentului Brent fiind estimat în jurul nivelului de 83 de dolari pe baril, conform Rigzone.

Pentru primul trimestru al anului analiştii băncii estimează un preţ mediu de 79 de dolari pe baril, pentru cel de-al doilea şi al treilea de 84 dolari pe baril, respectiv 85 de dolari pe baril în al patrulea trimestru. Pentru 2025, JP Morgan se aşteaptă la un preţ mediu de 75 dolari pe baril, conform Rigzone.

Administraţia Statelor Unite pentru Informaţii în Domeniul Energiei (EIA) estimează o medie pentru ţiţeiul Brent de 82,42 dolari în 2024 şi de 79,48 dolari în 2025, conform oilprice.com.

• Analiştii ANZ apreciază că petrolul Brent poate atinge 90 de dolari, până la finalul anului

Analiştii grupului financiar ANZ cu sediul în Melbourne, Australia, cred că ţiţeiul Brent poate atinge 85 de dolari pe baril pe termen scurt şi, posibil, 90 de dolari până la sfârşitul anului. Aceste preţuri s-ar traduce în 80 de dolari pentru ţiţeiul West Texas Intermediate (WTI) pe termen scurt şi 85 de dolari până la sfârşitul anului, conform The Street.

Cu toate că văd creşteri de preţuri, analiştii ANZ consideră că există suficientă ofertă la nivel global şi, mai important, un anumit surplus în rândul membrilor OPEC ceea ce minimizează riscul unui şoc global serios al preţurilor.

• Goldman Sachs şi-a ridicat estimarea pentru maximul preţului ţiţeiului din vară la 87 de dolari pe baril, de la 85 de dolari

În cea mai mare parte a lunii februarie preţul ţiţeiului Brent s-a menţinut peste nivelul de 80 dolari pe baril, în condiţiile menţinerii tăierilor de producţie ale OPEC+ şi a redirecţionării transporturilor din Marea Roşie şi Canalul de Suez, conform Oilprice.com.

"Petrolul a fost prins între factori pozitivi precum producţia mai scăzută a OPEC şi tensiunile geopolitice alături de temerile privind cererea mai slabă din China", au menţionat analiştii ANZ într-o notă.

Atacurile rebelilor houthi din Marea Roşie au majorat tarifele de transport şi timpul de expediere a ţiţeiului, scrie Reuters.

Conform analiştilor Goldman Sachs, prima de risc geopolitic dată de atacurile rebelilor Houthi asupra navelor din Marea Roşie rămâne redusă, la doar doi dolari pe baril pentru Brent. Goldman şi-a ridicat estimarea pentru maximul preţului ţiţeiului din vară la 87 de dolari pe baril, de la 85 de dolari, în condiţiile în care evenimentele din Marea Roşie au dus la extrageri peste aşteptări din ţărilor membre Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, potrivit trustului media cu sediul în Londra.