PREMIERUL MIHAI TUDOSE: "Vom legifera impozitarea multinaţionalelor în ţara unde fac profit"

Ţara noastră va implementa Directiva UE care priveşte plata impozitului de către multinaţionale în statul unde îşi realizează profitul, a anunţat, ieri, după şedinţa de Guvern, premierul Mihai Tudose. Oficialul a menţionat, citat de News.ro, că aceasta este o măsură compensatorie pentru renunţarea la impozitul pe cifra de afaceri, scopul fiind evitarea diminuării bazei de impozitare de către companiile care încearcă să eludeze statul român la plata contribuţiilor.

Tudose a explicat că Executivul a renunţat la ideea impozitului pe cifra de afaceri, dar că ideea ca firmele care încearcă să evite taxarea nu va fi abandonată: "În programul de guvernare (n.r. impozitul pe cifra de afaceri) a fost pus nu ca scop în sine, ci ca mijloc, de a încerca să evităm anumite zone în care anumiţi actori economici pur şi simplu au impresia că sunt mai dibaci ca noi. Până acum le-a ieşit. Vom avea grijă să nu le mai iasă de acum încolo".

Domnia sa a afirmat că una dintre soluţii este implementarea Directivei Europene care luptă împotriva "diminuării fără just temei a bazei de impozitare" şi care are, în subsidiar, prevederi precum cea privind plata impozitului acolo unde se face profitul.

Mihai Tudose a amintit şi măsurile adoptate împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu ANAF, privind integrarea bazelor de date din sistemul financiar-fiscal, pentru a se şti în timp real "mişcarea banilor".

"Vom putea urmări cum pleacă banii nejustificat din ţară şi să găsim o modalitate, împreună cu colegii europeni, de a impozita acest lucru. În fapt, sunt agenţi economici foarte mari, foarte frumoşi, care trăiesc foarte bine, care de 10 ani raportează senin că nu au avut niciun leu profit. Va trebui să avem un tip de comportament faţă de aceştia".

Guvernul a aprobat, în urmă cu peste o lună, proiectul de lege care prevede schimbul obligatoriu de informaţii fiscale între ţări, în vederea unui control amănunţit al veniturilor şi profiturilor înregistrate de multinaţionale, astfel încât acestea să fie impozitate în ţara unde au fost produse.

Reprezentanţii Ministerului de Finanţe au spus, recent, că, prin modificarea Codului de Procedură Fiscală cu această normă, se încearcă un control cât mai bun al veniturilor şi profiturilor multinaţionalelor, schimbul de informaţii care vizează multinaţionalele pornind de la erodarea bazinului de impozitare. Astfel, urmează să fie analizate veniturile, profiturile, transferurile dintre societăţile din grup, pentru o identificare mai bună a sumelor care trebuie impozitate, au menţionat sursele citate.

Informaţiile din rapoartele grupurilor de întreprinderi multinaţionale urmează să fie depuse în statul membru al societăţii mamă şi apoi transmise de autorităţile fiscale tuturor ţărilor unde acţionarul are filiale.

Actul normativ transpune în legislaţia naţională Directiva Europeană în domeniu, care urmăreşte asigurarea concurenţei loiale între grupurile de întreprinderi multinaţionale din Uniunea Europeană şi cele din afara acesteia, dar care deţin una sau mai multe entităţi situate în Uniunea Europeană, întrucât, prin prevederile sale, ambele categorii de grupuri sunt supuse obligaţiei de raportare. Identificarea fiecărei entităţi din grupul de întreprinderi multinaţionale se realizează cu precizarea rezidenţei fiscale şi a naturii principalelor activităţi economice, a anunţat Guvernul, în ocazia aprobării proiectului legislativ.

Ţara noastră poate utiliza informaţiile din raport pentru combaterea evaziunii fiscale şi a planificării fiscale şi pentru analiza preţurilor de transfer, evaluarea riscurilor legate de preţurile de transfer şi alte riscuri aferente erodării bazei impozabile şi transferului profiturilor.

Acţiunile anti-BEPS (Erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor), desfăşurate la nivel european, sunt necesare pentru a imprima fiscalităţii internaţionale - şi, implicit, comerţului exterior - noi caracteristici bazate pe "o mai corectă şi mai echitabilă repartizare a poverii fiscale", deşi duc la o creştere a costurilor de conformare, sunt de părere experţii fiscali.

Planul anti-BEPS include recomandări pentru modificări legislative atât în plan naţional, cât şi internaţional, în scopul contracarării situaţiilor care apar ca urmare a utilizării neconcordanţelor legislative din sistemele fiscale naţionale ale statelor în care acestea îşi extind activităţile.

Anul trecut, un grup de parlamentari liberali au depus la Parlament un proiect de lege care urmăreşte garantarea plăţii impozitelor la bugetul nostru de stat, de către multinaţionalele care fac profit la noi.

Acesta vizează ca multinaţionalele ce activează în statele membre UE să nu mai poată ocoli impozitarea profiturilor realizate în ţările unde-şi derulează afacerile.

• Guvernul a renunţat la impozitarea cifrei de afaceri

Executivul a renunţat la impozitarea cifrei de afaceri, după cum a anunţat, ieri, premierul Tudose, care a spus că acest subiect este închis. Oficialul a menţionat că acest impozit era "ca o coasă", astfel că nu puteai să alegi firele pe care le tai, dar a subliniat că vor fi identificate modalităţi prin care să fie impozitaţi cei care "se cred mai deştepţi ca statul". Această decizie a fost luată în avion, în drum spre Bruxelles, potrivit şefului Guvernului.

Acesta a afirmat: "Am reiterat, din nou, foarte ferm, că nu vom introduce acel impozit suplimentar pe cifra de afaceri, că suntem predictibili în ceea ce priveşte sistemul financiar-fiscal şi că, din tot ceea ce înseamnă simulările noastre de acum şi din aşteptările noastre, vom rămâne în ţinta de deficit de 3%".

• Tudose: "Persoanele care au câştiguri mari trebuie să plătească în plus la stat pentru că acesta le-a oferit şansa să se îmbogăţească"

Cel mai probabil, Guvernul va introduce o taxă de solidaritate, destinată persoanelor care au câştiguri mari şi care trebuie să plătească în plus la stat pentru că acesta le-a oferit şansa să se îmbogăţească, a spus, ieri, Mihai Tudose. Premierul a precizat că se fac simulări în acest moment, nefiind stabilit un prag, adăugând că taxa nu va fi aplicată dacă simulările nu arată că ea va fi sustenabilă.

Domnul Tudose a precizat: "Încă se întâmplă să se lucreze, sunt simulări. Probabil că va fi cumva, nu am stabilit încă de la ce prag în sus. (...) Va fi aplicată persoanelor fizice, persoane care câştigă foarte mult, care beneficiază de o mulţime de lucruri din partea statului şi care înţelegem că funcţionează în toată lumea, să plătească peste un anumit prag valoric o taxă în plus de solidaritate cu statul, care i-a oferit prilejul să câştige atâţia bani".

Şeful Executivului a spus că nu ştie dacă taxa de solidaritate va fi aplicată de anul viitor, nefiind încă stabilit un prag, având în vedere că simulările continuă. El a spus că sunt mai multe scenarii testate în acest moment, însă nu a oferit detalii. Tudose nu a spus nici la cât se aşteaptă statul să încaseze în urma colectării acestui impozit.

Primul ministru a concluzionat: "Dacă se va stabili că va fi aplicat de la un anumit prag, un anumit procent, iar impactul va fi foarte mic, probabil că nu îl vom aplica. (...) Dacă cifra este foarte mică şi nu contează, e mai mare efortul decât rezultatul, nu va fi aplicată".

• Remus Borza: "E o certitudine, pentru aproape toată lumea, că veniturile bugetate nu se vor realiza"

Este o certitudine, pentru aproape toată lumea, că veniturile bugetate nu se vor realiza, afirmă avocatul Remus Borza, deputat independent.

În cadrul unui comunicat de presă, printre altele, domnia sa a făcut o scurtă caracterizare a modului în care s-a desfăşurat colectarea în prima jumătate a acestui an.

Remus Borza a menţionat: "Au trecut peste două săptămâni de la învestirea Guvernului Tudose. Tot atâtea dileme, bâlbe şi controverse care au speriat Vestul. Pe 2 iulie ANAF informa poporul cu nedisimulată mândrie patriotică că şi-a realizat planul în proporţie de 104,8% (!). Cu alte cuvinte, o să curgă lapte şi miere. Cornul îl avem deja de la Guvernul Năstase. Osteneala perceptorilor se materializează în 96 miliarde lei adunaţi în vistieria ţării. Un clasic în viaţă ar exclama: Ghinion. Chiar dacă veniturile la 6 luni sunt cu 4,8% mai mari faţă de program, tot nu ajung să facă faţă cheltuielilor deja asumate prin programul de guvernare PSD-ALDE. Prin legea bugetului de stat se angajează cheltuieli de 278 miliarde lei şi se estimează venituri de 254 miliarde lei. Orice construcţie bugetară, chiar şi a unui SRL pricăjit, se fundamentează pe o certitudine - cheltuielile şi pe o incertitudine - veniturile. Aşa e şi cu bugetul statului. Odată angajate cheltuielile, eşti bun de plată, cu atât mai mult când vorbim de salarii şi pensii.

Din 254 miliarde lei venituri bugetate, 22 miliarde lei reprezintă finanţări UE şi 232 miliarde lei - impozite şi taxe. S-o luăm metodic. Din cele peste 5 miliarde euro, fonduri europene, am adus în ţară, în primele 6 luni, 4 milioane euro pe fonduri structurale şi de coeziune(!). Explicaţie: deşi suntem în al treilea an din exerciţiul financiar 2014-2020, nici până acum nu sunt acreditate autorităţile de management. Colac peste pupăză, am desfiinţat şi Ministerul Fondurilor Europene. Din taxe şi impozite am colectat, pe primele 6 luni, 96 miliarde lei, cu 20 miliarde lei mai puţin decât suma ce ar reprezenta jumătate din cea bugetată a fi colectată la 12 luni. Puţin probabil ca Fiscul să recupereze în ultimele 6 luni nerealizatul din primul semestru. Ar trebui să colecteze 136 miliarde lei, cu 40 miliarde lei mai mult faţă de primele 6 luni. O misiune imposibilă. Raportat la modul defectuos de organizare şi funcţionare al ANAF, riscăm să colectăm în 2017 mai puţin decât în 2015, când s-a realizat un grad de colectare de 32,8%, respectiv 233 miliarde lei. Ceea ce ar fi impardonabil. Şi pentru simplul fapt că, în 2017, PIB-ul României este cu 105 miliarde mai mare faţă de 2015, respectiv 815 miliarde versus 710 miliarde lei.

E o certitudine, pentru aproape toată lumea, că veniturile bugetate nu se vor realiza. Consecinţa - depăşirea cu mai multe procente a deficitului de 3% asumat prin Legea Bugetului şi prin Tratatul de la Maastricht. Şi atunci ce poate să facă Guvernul? Să se împrumute. Şi o face. Cu vârf şi îndesat. Şeful Trezoreriei din Ministerul Finanţelor Publice Ştefan Nanu şi-a propus să împrumute 50 miliarde lei şi 3 miliarde euro pentru 2017(!). Datoria totală a României a ajuns la 93 miliarde euro. În 1989 aveam zero. În 2006, aveam 24 miliarde euro. Consecinţa - generaţiile viitoare să strângă cureaua şi s-o lase mai subţire cu distracţia.

O altă contramăsură la deficit - investiţii publice ioc. Oricum, pe primele 6 luni nu prea ne-am omorât cu ele. Vreo 6 miliarde lei, aproximativ 0,5 % din PIB. Prin programul de guvernare şi prin legea Bugetului sunt angajate cheltuieli de capital de 34 miliarde lei, reprezentând 4,2% din PIB. O să ajungem la sfârşitul anului să tăiem mai puţine panglici decât au tăiat «oamenii lui Soros», adică tehnocraţii. Trebuie să înţeleagă şi eminenţele cenuşii din coaliţia de guvernare că doar prin investiţii putem asigura o creştere economică echilibrată şi sustenabilă pentru România. În ultimii 4 ani de zile, am avut investiţii de doar 17-18 miliarde lei, anual. Atunci, nu trebuie să ne mai mirăm că nu avem autostrăzi, spitale sau şcoli în România. Am tăiat investiţiile, ne împrumutăm de pe pieţele internaţionale şi de pe piaţă internă ca să susţinem creşterea consumului, a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, fără a le condiţiona şi corela cu creşterea productivităţii şi eficienţei muncii. În 2010, salariul minim pe economie era de 690 lei. Acum este de 1450 lei. Unii ar fi vrut ca, de la 1 ianuarie 2018, să fie 2000 lei. Proasta calitate a serviciilor din sectorul public nu justifică o atare creştere".

Majorarea salariului în sectorul bugetar va conduce la creşterea salariilor în zona privată, unde cei 3,7 milioane de angajaţi vor cere salarii mai mari, diminuând, astfel, profitabilitatea şi competitivitatea companiilor, a mai afirmat Remus Borza.

Domnia sa consideră: "Chiar dacă sacrificăm investiţiile, tot nu e suficient să cârpim bugetul şi să atenuăm deficitul. Mai avem nevoie de bani. Inconsecvenţa, incoerenţa, populismul, iresponsabilitatea şi, mai nou, disperarea de a pierde guvernarea prin neonorarea generoaselor şi irealizabilelor promisiuni electorale au generat măsuri extreme. Naţionalizarea pilonului 2 de pensii ar rezolva deficitul şi foamea de lichiditate a Statului. Şi ca să vezi coincidenţă, valoarea fondurilor administrate în pilonul 2 este exact diferenţa dintre cheltuielile angajate anul acesta, de 278 miliarde lei, comparativ cu cele de anul trecut, de 238 miliarde lei. La aşa o potriveală nu ar trebui să ne surprindă o atare aroganţă guvernamentală".

• Borza: "Impozitul pe cifra de afaceri ar falimenta o treime din companiile româneşti"

Impozitul pe cifra de afaceri, pe lângă faptul că ar intra în coliziune frontală cu politică fiscală a UE (în niciunul din cele 28 de state nu avem un atare impozit), ar falimenta o treime din companiile româneşti, cu consecinţe catastrofale în plan economic şi social, continuă Remus Borza. Deputatul menţionează: "Înţeleg frustrarea Guvernului, ca, la o cifră de afaceri a companiilor înregistrate în România de peste 1.200 miliarde lei, statul să încaseze un impozit pe profit de doar 15 miliarde lei(!). Doar Hidroelectrica a raportat anul trecut 10% din profitul total declarat de cele aproximativ 700.000 de firme din România. Preţurile de transfer, bată-le vina! Cu toate acestea, statul are alte remedii şi instrumente pentru a stimula şi creşte colectarea impozitului pe profit. Implementarea Directivei 1164/2016 şi conectarea caselor de marcat cu registrul electronic al agenţilor economici la serverele ANAF (o hotărâre luată de guvern încă din 2014, dar amânată de trei ori de guvernele Ponta şi Cioloş - prietenii ştiu de ce) ar aduce mai mulţi bani la buget din colectarea impozitului pe profit şi a TVA, la care constatăm neputincioşi o evaziune fiscală de 40%, cam 7-8 miliarde euro anual.

Taxa de solidaritate, o reminiscenţă a unei mentalităţi şi culturi bolşevice, loveşte tocmai în cei care generează performanţă, competenţă şi plusvaloare. În cei care muncesc, în cei care-şi riscă agoniseala, în cei ce-şi asumă decizii. O cotă unică de impozit pe venit asigură oricum un venit bugetar diferenţiat. 16% din 2000 de lei înseamnă 320, pe când 16% din 100.000 lei înseamnă 16.000 lei, adică de 50 de ori mai mult. Noroc cu deplasarea premierului la Înalta Poartă. Cei de la Bruxelles nu l-au trimis pe domnul Tudose acasă cu mâna goală. I-au dat un «to do list» de toată frumuseţea, care-l obligă la transparenţă, dialog, predictibilitate, onestitate şi responsabilitate. Să fie într-un ceas bun!"