Preşedintele "Raiffeisen Bank" România nu consideră oportună preluarea activelor bancare de către stat

Preluarea activelor bancare de către statul român ar fi justificată doar în caz excepţional, în condiţiile în care acţionarii băncilor nu ar fi în stare să susţină capitalul subsidiarelor, dar momentan nu e nevoie de o astfel de măsură, este de părere preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen.

"Este jobul acţionarilor ca băncile să aibă destul capital. Doar în mod excepţional intervenţia statului ar fi justificată", a spus, ieri, domnul Groningen, citat de NewsIn.

Domnia sa a precizat, însă, că nu vede nevoia unei preluări a activelor bancare în condiţiile în care o astfel de situaţie "ar fi uşor de evitat", pentru că băncile româneşti nu au investit în active toxice.

"Băncile nu au expunere pe Islanda sau SUA, ci doar pe România, deci nu cred că ar fi nevoie de o asemenea măsură", a precizat preşedintele Raiffeisen Bank.

Preşedintele Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), Mircea Ursache, declara la sfârşitul lunii martie că, anul viitor, portofoliul de creanţe bancare al AVAS ar putea creşte. "La anul, pe timpul acesta, portofoliul de creanţe bancare al AVAS va creşte. Depinde şi de voinţa politică, dar eu cred că AVAS poate prelua creanţe bancare după încheierea perioadei de criză economică. Experienţa recuperării titlurilor de stat de la Bancorex, care a ajuns la 76%, este o carte de vizită", declara preşedintele AVAS.

• Şeful Raiffeisen Bank România spune că ar fi bine ca leul să rămână la nivelul de acum

Ar fi bine ca leul să rămână la nivelul din prezent, în principal pentru a proteja clienţii băncilor cu credite în euro, importantă fiind stabilitatea cursului, a mai spus, ieri, Steven van Groningen.

"Dacă leul ar rămâne la nivelul de astăzi ar fi bine, însă într-o perioadă în care lucrurile sunt incerte, este important să nu existe mişcări bruşte pentru curs, fiind un element de stabilitate", a declarat domnia sa.

Preşedintele Raiffeisen Bank a precizat că, în cazul unei deprecieri a leului, efectul este resimţit în principal de clienţii băncilor cu rate în euro, situaţie care " s-a stopat", potrivit domniei sale.

"Cu toate acestea, evoluţia leului este legată şi de sentimentul din piaţă", a mai spus van Groningen.

Leul s-a depreciat puternic la finalul anului trecut şi în prima lună a aces­tui an, când cursul de referinţă al BNR a atins un nivel maxim istoric, de 4,3127 lei/euro. Între timp, leul şi-a revenit, mai ales după anunţul acordului de finanţare de 20 miliarde euro de la instituţiile internaţionale, fiind cotat, ieri, în jur de 4,16 lei/euro.

Preşedintele băncii a menţionat că Raiffeisen Bank România negociază în prezent cu mai multe instituţii financiare internaţionale, printre care Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), obţinerea unor finanţări pentru creditarea firmelor mici şi mijlocii (IMM).