Prima Development Group: 5 avantaje ale limitării numărului de locuri de parcare în dezvoltările imobiliare noi

Traficul intens şi poluarea sunt probleme cu care se confruntă majoritatea metropolelor lumii, inclusiv cele din România. Soluţiile pentru gestionarea eficientă a acestor situaţii sunt variate, unele chiar surprinzătoare. Mari oraşe europene precum Viena, Paris, Amsterdam, Copenhaga, Londra sau Barcelona practică o politică a limitării numărului locurilor de parcare în dezvoltările imobiliare noi, mai ales în zonele cu infrastructură de transport bine dezvoltată. Prin aceste măsuri se urmăreşte încurajarea mobilităţii urbane alternative, cu efecte pozitive multiple atât pentru mediu, cât şi pentru locuitori, conform unui comunicat de presă al Prima Development Group, dezvoltator imobiliar din Oradea.

Astfel, în Amsterdam, pentru noile dezvoltări rezidenţiale, numărul maxim de locuri de parcare permis este redus la zero în zonele centrale şi se poate ajunge la 0,5 locuri de parcare/unitate rezidenţială în cele limitrofe. Copenhaga alocă un loc de parcare pentru două unităţi rezidenţiale noi, în zonele cu acces bun la transportul public. O situaţie similară se întâlneşte şi la Zurich. La Paris şi Barcelona, limita maximă în noile dezvoltări este stabilită la 0,5/unitate rezidenţială în zonele bine conectate, în timp ce la Londra, standardele variază de la 0,1 până la 0,3 locuri de parcare/unitate rezidenţială în construcţii noi. În Viena, dezvoltatorii nu au voie să construiască mai mult de un loc de parcare/unitate de locuit. Oraşul oferă şi suport Park & Ride pentru a încuraja utilizarea transportului public. Scopul acestor parcări este să stimuleze şoferii din suburbii să lase maşinile în afara oraşului şi să circule cu transportul în comun. Facilităţi Park & Ride sunt şi în Bucureşti, dar acestea nu sunt utilizate, pentru că cele mai multe ansambluri rezidenţiale din zonele limitrofe au un număr foarte mare de locuri de parcare, consecinţă a faptului că dezvoltatorii imobiliari au obligaţia, prin lege, să furnizeze un număr de locuri de parcare cu 20% mai mare decât cel al locuinţelor livrate.

"Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, între 2020 şi 2023 s-au finalizat în Bucureşti circa 80.000 de locuinţe în clădiri rezidenţiale noi. Asta se traduce în 100.000 de noi locuri de parcare construite în aceste ansambluri, doar în ultimii trei ani. Cea mai mare parte a acestor locuinţe a fost construită în afara inelului central al Bucureştiului, iar o bună parte dintre ele se află la periferia oraşului. 100.000 de noi locuri de parcare, în zonele din afara inelului central, în trei ani! Aceste locuri de parcare nu sunt construite pentru că există o cerere a pieţei, ci pentru că realizarea lor este o obligaţie legală. Pentru că numărul de locuri de parcare nu este calibrat cu cererea - care e semnificativ mai scăzută - ele ajung să fie vândute chiar sub preţul de construire. Vânzarea locurilor de parcare la preţuri mici încurajează clienţii ansamblurilor rezidenţiale noi să achiziţioneze şi locuri de parcare, chiar dacă infrastructura de transport în comun din zona acestor proiecte este în unele cazuri bine dezvoltată. Astfel, legislaţia actuală ce prevede realizarea unui număr de locuri de parcare mai mare decât numărul de apartamente pentru fiecare ansamblu rezidenţial nou construit duce la creşterea numărului de maşini în Bucureşti", spune Adrian Stoichină, co-CEO PRIMA Development Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din România, din sectorul rezidenţial, după numărul de unităţi livrate anual.

Deşi poate părea surprinzător, limitarea numărului locurilor de parcare în dezvoltările imobiliare noi aduce avantaje palpabile. Iată cinci dintre acestea:

1. Locuinţe mai accesibile

Există o legătură între preţurile pe care clienţii trebuie să le plătească pentru locuinţe şi cuantumul locurilor de parcare la ansamblurile rezidenţiale noi. Dacă nu ar exista obligativitatea ca numărul acestora să fie atât de mare, costurile de construcţie ar fi mai mici. Drept urmare, locuinţele ar avea un preţ mai accesibil pentru cei care vor să le achiziţioneze.

2. Reducerea poluării şi protecţia mediului prin sprijinirea dezvoltării sustenabile

Limitarea locurilor de parcare încurajează utilizarea alternativelor mai puţin poluante, cum ar fi transportul public şi bicicletele. Astfel, se reduce poluarea prin scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi se promovează un stil de viaţă mai sănătos. Utilizarea soluţiilor de transport partajat, precum car-sharing-ul sau ride-sharing-ul şi încurajarea trecerii la vehicule electrice, cu impact pozitiv asupra mediului sunt alte efecte vizate ale limitării superioare a locurilor de parcare.

3. Stimularea utilizării transportului public şi mobilităţii alternative

Bucureştiul are deja în plan realizarea unei reţele majore de 150 km de piste pentru biciclete şi a unei reţele secundare de 415 km până în 2035. În marile oraşe europene, stimularea folosirii transportului alternativ se realizează atât prin dezvoltarea infrastructurii necesare, cât şi prin măsuri complementare, ca reducerea locurilor de parcare la noile proiecte rezidenţiale.

4. Beneficii pentru bugetul familiei

Politica de limitare a numărului de locuri de parcare pentru ansamblurile rezidenţiale noi are ca efect economisirea costurilor de întreţinere a maşinii. Multe familii ar putea să renunţe la achiziţionarea unei a doua maşini, ceea ce ar reduce cheltuielile legate de combustibil, întreţinere, asigurări şi alte costuri asociate.

5. Optimizarea spaţiului urban

Limitarea numărului locurilor de parcare pentru proiectele noi duce la folosirea mai eficientă a terenurilor. Spaţiul care ar fi fost destinat unor parcări mai mari poate fi utilizat pentru alte nevoi, cum ar fi locuinţe, spaţii comerciale sau infrastructuri publice. Acest lucru poate contribui la o dezvoltare urbană mai eficientă şi la evitarea extinderii necontrolate a oraşelor.