Procesatorii şi micii retaileri, nemulţumiţi de plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază

Acordul voluntar de reducere a adaosului comercial la alimentele de bază se pare că se va transforma în obligaţie legală pentru procesatori şi retaileri, conform unor surse guvernamentale care au anunţat că, astăzi, proiectul ordonanţei de urgenţă ce va reglementa această obligaţie ar urma să fie pus în transparenţă decizională, până joi, 29 iunie, când ar urma să fie adoptat în şedinţa de guvern.

Potrivit surselor citate, este nevoie de un act normativ care să plafoneze adaosul comercial pentru următoarele şase luni, act normativ care, în opinia unor membri ai Guvernului, nu are nevoie de aprobarea Comisiei Europene, încadrându-se în dispoziţiile legii concurenţei care prevăd că autorităţile pot lua astfel de măsuri pe perioade determinate, atunci când constată în mod clar o distorsiune a preţurilor existente în piaţă.

"În acest moment, adaosul comercial la procesatori este cuprins între 30% şi 35%, maximum 40%, iar la retaileri între 40% şi 70%. Măsura care va fi introdusă prin actul normativ va fi obligatorie doar pentru procesatori şi pentru supermarketuri. Nu îi priveşte pe producători. Prin această măsură dorim să stimulăm activitatea producătorilor şi să reducem rata inflaţiei la 8% până la finalul anului 2023. Este nevoie de un act normativ pentru impunerea acestei măsuri, pentru a nu lăsa loc de interpretare, aşa cum ar lăsa un eventual acord voluntar despre care s-a discutat iniţial cu marii retaileri", au afirmat sursele citate.

Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri că el preferă să încheie un acord cu retailerii şi procesatorii privind reducerea voluntară a adaosului comercial şi, numai în cazul în care nu se poate încheia acest acord sau el nu va fi respectat, atunci să intervină cu un act normativ. Potrivit premierului Marcel Ciolacu, adaosurile comerciale ar urma să fie reduse timp de şase luni la următoarele produse: pâine, lapte, brânzeturi, carne, ouă, făină, mălai, ulei, legume şi fructe proaspete. Reducerile de adaos comercial vor fi practicate de hypermarketuri inclusiv pentru produsele din import. Şeful Guvernului a precizat vineri că indiferent ce sistem va găsi cu retailerii şi cu distribuitorii privind reducerea adaosurilor comerciale, producătorii români nu vor fi afectaţi.

• Micii retaileri: "Reducerea adaosului comercial înseamnă faliment pentru comerţul tradiţional"

Din toată ecuaţia de mai sus a Guvernului, producători-procesatori-marii retaileri, lipsesc distribuitorii şi micii retaileri cu care şeful Guvernului spunea în prima şedinţă a noului Executiv, în 15 iunie, că doreşte să discute şi cu aceştia despre reducerea adaosului comercial.

Probabil că în privinţa distribuitorilor Marcel Ciolacu s-a răzgândit, dat fiind că marja de profit a companiilor de distribuţie se situează între 1,5% şi 3%, dar prim-ministrul ar trebui să discute cu micii retaileri, care la nivel naţional, din datele furnizate ziarului BURSA de către reprezentanţii acestor comercianţi, înseamnă peste 50.000 de magazine în mediul rural şi magazine de proximitate în mediul urban.

În opinia acestora, scăderea adaosului comercial şi implicit a preţului la alimentele de bază prezintă riscul creşterii preţurilor la celelalte categorii de produse comercializate în hypermarketuri

"Pentru scăderea preţurilor, este greşit ca Guvernul să impună tăierea adaosului comercial actual. În acest moment, hypermarketurile, dacă luăm în calcul on-invoice-urile, au un adaos comercial de 80% faţă de preţul producătorului. O scădere sau un discount de 10%, ar însemna un adaos de 70%, ceea ce pentru ei este ok. Dar magazinele din comerţul tradiţional nu îşi permit o scădere de 10% sau 15% a acestui adaos comercial - care este de maximum 30% sau 35% în unele cazuri -, pentru că asta ar duce automat la nerentabilitatea afacerii şi la închiderea multora dintre aceste magazine. Să vii să tai din adaosul actual, înseamnă să omori retailerul tradiţional, să omori toţi antreprenorii şi să favorizezi hypermarketurile care au deja adaosuri comerciale masive. Măsura pe care doreşte să o ia actualul Guvern ne va reduce capitalizarea, pentru că să dăm jos din adaosurile de 30-35% faţă de ce îşi pot permit în spate pe on-in voice cei din marile lanţuri de magazine, înseamnă că ajungem să fim puşi în situaţia în care o reducere cu 15-20% a preţurilor la alimentele de bază să ne aducă aproape de faliment", ne-au transmis sursele citate, care mai afirmă că retailul, în general, are în acest moment adaosuri comerciale foarte mici la unele produse de bază, cum ar fi zahăr şi ulei.

Ei afirmă că efectul negativ al plafonării adaosului comercial se va simţi şi în activitatea de distribuţie, companiile de distribuţie urmând să se confrunte cu neîncasarea facturilor pentru marfa livrată magazinelor respective.

Argumentaţia de mai sus este infirmată de surse guvernamentale care afirmă că o scădere a adaosului comerciale practicat de micii retaileri nu va avea efect negativ asupra respectivei activităţi economice. Membrii Guvernului afirmă că micii comercianţi din mediul rural şi din mediul urban vor înregistra în continuare profit, dar acesta va fi pentru următoarele şase luni mai mic decât cel înregistrat în prezent.

• Comerţul tradiţional, pe un trend descendent începând din luna aprilie 2023

Faţă de afirmaţiile membrilor Guvernului, micii retaileri arată că Institutul Naţional de Statistică a consemnat în luna aprilie o scădere cu 6% a activităţii în comerţul cu amănuntul, dar acest lucru înseamnă în realitate o reducere a volumelor cuprinsă între 20% şi 30%.

"De la an la an, adică mai 2022-mai 2023, media reducerii volumelor ar fi de 14%. Scăderile sunt pe toate planurile. Scăderea în cifră de afaceri este mai mică din cauza scumpirii preţurilor, dar în volume nete scăderile sunt de peste 25%. Scăderea cifrei de afaceri în 2023 a început în luna aprilie şi în luna mai când a fost dezastru şi se continuă şi în luna iunie, iar trendul descendent nu pare a se opri nici măcar în timpul sezonului estival. Pentru actualul sezon estival estimăm o reducere a volumelor, prin prisma reducerii consumului faţă de sezonul estival 2022, deoarece mulţi dintre cetăţenii români care muncesc peste hotare nu vor mai veni acasă în vacanţă sau dacă vor veni vor cheltui mai puţin, din cauza scumpirii condiţiilor de trai şi în ţările europene în care îşi desfăşoară activitatea, cheltuielile lor lunare şi zilnice crescând şi acolo", ne-au transmis micii retaileri.

Ei ne-au spus că sunt nemulţumiţi şi de modul în care este prezentată de membrii Guvernului introducerea noii măsuri.

"Motivarea introducerii acestei măsuri de către actualul premier prin combaterea speculei reprezintă o generalizare nedorită la adresa tuturor comercianţilor, care, în mod logic, conform susţinerii prim-ministrului, ar fi speculanţii din piaţă. Reducerea inflaţiei nu se face cu măsuri populiste, ci printr-un mecanism foarte simplu. Preţurile mari vor diminua foarte mult cererea în piaţă, oamenii vor consuma mai puţin şi vom asista la autoreglarea acestui mecanism pentru că marii retaileri vor scădea preţurile, mai ales că au contracte clare cu furnizorii de produse şi prevăd anumite cantităţi ce trebuie livrate. Un exemplu al autoreglării mecanismului pieţei este scăderea preţului uleiului faţă de toamna anului trecut", ne-au transmis retailerii nemulţumiţi de măsura reducerii adaosului comercial.

Ei afirmă că Guvernul ar trebui să lase piaţa liberă, pentru că preţurile se vor regla într-o piaţă concurenţială.

"Producătorul nu are adaosuri mari, retailul tradiţional (magazinele mici) are nevoie de adaosuri şi nu le poate tăia. Nu putem să lăsăm în toată această ecuaţie ca hypermarketurile să fie singurele care vor înregistra profit din reducerea preţurilor la alimentele de bază", ne-au spus micii retaileri.

Referitor la reducerea marjei de profit, Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, a declarat: "Este vorba doar de limitarea adaosului comercial, prin adaos comercial în această situaţie înţelegându-se marja de profit. Procesatorul are o limitare a marjei de profit, nu a cheltuielilor şi a costurilor directe şi indirecte, care sunt ale lui, retailul are un adaos comercial, marjă de profit, maxim şi la el. Iar cifrele propuse mi s-au părut mai mult decât ok. Pe producători nu îi atinge deloc. Nu se încearcă o micşorare a preţului dânşilor, nu se încearcă un preţ fals. Toate costurile directe şi indirecte pe care le au în producţie vor face parte din preţ şi nu se va atinge nimeni de ele. Limitarea este limitarea profitului şi credeţi-mă că nu e rău făcută, la nivel de procesare şi limitarea profitului la nivel de retail".

În schimb, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, Sindalimenta, a criticat modul de acţiune al Guvernului cu privire la reducerea adaosului comercial la alimentele de bază.

"Înainte să discute cu marii retaileri, premierul ar fi trebuit să vorbească pe lanţul alimentar cu producătorii, procesatorii, distribuitorii şi cu cei care activează în comerţul tradiţional. Pentru că aceste categorii au adaos comercial mic, care nu se compară cu cel practicat de marii retaileri", a spus Dragoş Frumosu.

Cert este că premierul Marcel Ciolacu doreşte tranşarea în cursul acestei săptămâni a problemei reducerii adaosurilor comerciale la alimentele de bază, pentru ca începând de la 1 iulie 2023 să asistăm la o reducere obligatorie a preţurilor, reducere care va duce la creşterea puterii de cumpărare a cetăţenilor.