English
Potrivit raportului din acest an al Comisiei Europene privind trendurile de taxare la nivelul Uniunii Europene, România a colectat în anul 2020 la bugetul de stat venituri în valoare de 26,3% din PIB, alcătuite din impozitele directe, indirecte, precum şi din contribuţiile sociale, indicator ce o plasează pe locul 26 la nivelul UE, conform unui comunicat remis redacţiei. Cel mai mare procent este înregistrat pe direcţia contribuţii sociale, în valoare de 11,1%.
Potrivit sursei citate, pentru a creşte veniturile la bugetul de stat, prin intermediul Ordonanţei nr. 16/2022 publicată la mijlocul lunii iulie în Monitorul Oficial, sunt prevăzute o serie de modificări semnificative, precum cele ce ţin de regimul microîntreprinderilor, taxele, sau impozitele pe venit şi contribuţii sociale. Unele dintre măsuri au intrat deja în vigoare începând cu 18 iulie şi 1 august, însă marea majoritate au aplicabilitate de la 1 ianuarie 2023.
Unul dintre cele mai dezbătute aspecte privind sistemul fiscal din România este fiscalizarea excesivă a salariilor mici şi medii, motiv pentru care reprezentanţii mediului privat pun în aplicare pentru angajaţi soluţii precum PFA pe normă de venit, contracte pe drepturi de autor sau tichetele cadou. Ca urmare a presiunii venite din partea mediului privat, autorităţile au stabilit diverse prevederi pentru îmbunătăţirea tratamentului fiscal, printre cele mai controversate fiind scutirea de la plata impozitului pe salariu şi a contribuţiilor sociale pentru industria de construcţii, cea a agriculturii şi cea alimentară.
Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România şi-a luat angajamentul de a elimina astfel de distorsiuni privind impozitele din mediul economic, mai exact reducerea graduală a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcţiilor, începând cu anul 2025, şi reducerea etapizată a distorsiunilor şi stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit si contribuţiile sociale, cu aplicare de asemenea din 2025, subliniază sursa citată.
"Aceste angajamente pe termen lung obligă România la o restructurare a sistemului fiscal. Eliminarea facilităţilor fiscale existente, chiar şi graduală, nu va rezolva problema fiscalizării excesive a salariilor mici din România. Sistemul trebuie reformat în aşa fel încât anumite obiective să fie atinse, precum:
• angajaţii cu salarii mici să nu aibă cea mai mare sarcină fiscală;
• beneficiile şi drepturile sociale să fie bazate pe contribuţii directe, personale;
• persoanele fizice să fie atrase către statutul de angajat, care le oferă cea mai mare protecţie din punct de vedere social, al sănătăţii şi al pensiei şi să nu opteze pentru sisteme alternative de plată, care să le ofere un câştig imediat mai mare, dar cu preţul ulterior al pensiei mici", explică Romulus Badea, Tax Partner, Soter & Partners.
În spaţiul public, au fost vehiculate mai multe variante privind reforma sistemului fiscal, iar una dintre cele mai des amintite este cea a implementării unui sistem de impozitare progresivă, ce ar presupune o sarcină fiscală mai mare pe contribuabilii cu venituri peste anumite plafoane.
"O astfel de măsură este teoretic posibilă, însă cei care obţin venituri mari şi foarte mari cel mai frecvent nu sunt salariaţi. Câştigurile lor sunt din zona capitalurilor şi nu a salarizării. În plus, persoanele fizice care sunt în poziţii de management şi care au câştiguri mari s-ar îndrepta către alte forme de exercitare a activităţii, cum sunt de exemplu microîntreprinderile", adaugă Dan Manolescu, Tax Partner, Soter & Partners.
Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, modificarea Codului Fiscal conform OG nr. 16/2022 ar urma să aibă un impact bugetar de 2,2 miliarde de lei în anul 2022, respectiv 13,4 miliarde de lei în anul 2023, se mai arată în comunicat.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
