Raport prezentat la Davos: Economia globală va slăbi în 2024

Sursa foto: www.weforum.org

Perspectivele economice globale rămân temperate şi sunt înconjurate de incertitudini, potrivit raportului Chief Economists Outlook, publicat ieri la începutul Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos. Acesta notează că economia globală se confruntă în continuare cu provocările care decurg din condiţiile financiare stricte, tensiunile geopolitice şi evoluţia rapidă a inteligenţei artificiale generative (IA).

Conform sursei citate, peste jumătate dintre economiştii-şefi chestionaţi (56%) anticipează o slăbire a economiei globale în acest an, în timp ce 43% prevăd că vor rămâne stabile condiţiile sau se vor îmbunătăţi. Există o credinţă larg răspândită că pieţele muncii (77%) şi condiţiile financiare (70%) vor deveni mai relaxate.

Deşi aşteptările privind o inflaţie ridicată s-au redus în toate regiunile, prognozele de creştere variază semnificativ, şi nici o regiune nu este aşteptată să înregistreze o creştere robustă în 2024.

Saadia Zahidi, directoruul general al Forumului Economic Mondial, a declarat, potrivit tradefinanceglobal.com: "Cel mai recent raport Chief Economists Outlook subliniază starea fragilă a climatului economic actual. Pe măsură ce lumea se confruntă cu o divergenţă tot mai mare, rezistenţa economiei globale se va confrunta cu noi teste. Chiar dacă inflaţia globală scade, creşterea este mai lentă, condiţiile financiare sunt stricte, tensiunile globale şi inegalităţile cresc, iar toate acestea subliniază nevoia stringentă de colaborare globală pentru a stimula o creştere economică durabilă şi favorabilă incluziunii".

În Europa, perspectivele s-au deteriorat faţă de sondajul din septembrie 2023, numărul respondenţilor care aşteaptă acum o creştere slabă sau foarte slabă fiind aproape dublu (77%). Perspectivele sunt, de asemenea, mai pesimiste pentru Statele Unite, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, aproximativ şase din zece respondenţi prevăzând o creştere moderată sau mai solidă în acest an (în scădere de la 78%, respectiv 79%).

• Tensiuni geopolitice şi incertitudine economică

Aproximativ 70% dintre economiştii-şefi chestionaţi anticipează o accelerare a fragmentării geoeconomice în acest an, majoritatea fiind de acord că geopolitica va alimenta volatilitatea în economia globală (87%) şi pe pieţele de valori (80%), va stimula localizarea (86%), va consolida blocurile geoeconomice (80%) şi exacerbarea diviziunii Nord-Sud (57%) în următorii trei ani.

În condiţiile în care guvernele folosesc din ce în ce mai mult instrumente de politică industrială, există aproape unanimitate în aşteptarea că aceste politici vor rămâne în mare parte necoordonate la nivel internaţional, potrivit sursei citate.

În timp ce două treimi dintre economiştii-şefi prevăd politici industriale care vor ajuta la apariţia de noi zone de creştere economică şi industrii cheie, majoritatea îşi exprimă îngrijorarea cu privire la creşterea presiunilor fiscale (79%) şi a disparităţilor dintre economiile cu venituri mai mari şi cele cu venituri mai mici (66%).

• Concentrare pe inteligenţa artificială

Economiştii-şefi intervievaţi estimează că beneficiile IA (inteligenţă artificială) vor diferi semnificativ între categoriile de venituri, cu aşteptări mai bune în economiile cu venituri mari. O majoritate considerabilă consideră că IA generativă va spori eficienţa producţiei (79%) şi inovaţia (74%) în economiile cu venituri mari, în acest an.

În următorii cinci ani, 94% se aşteaptă ca aceste câştiguri de productivitate să devină semnificative din punct de vedere economic în economiile cu venituri mari, în contrast cu doar 53% pentru economiile cu venituri mici.

Aproape trei sferturi dintre cei chestionaţi (73%) nu anticipează un impact net pozitiv asupra ocupării forţei de muncă în economiile cu venituri mici, iar 47% sunt de aceeaşi părere pentru economiile cu venituri mari. Opiniile sunt mai variate cu privire la potenţialul IA generativă de a creşte nivelul de trai şi de a contribui la o scădere a încrederii, ambele rezultate fiind mai probabile pe pieţele cu venituri mari.

• Pacea din Ucraina, pe agenda WEF

Peste 80 de state au dezbătut duminică în Elveţia pentru a ajunge la o înţelegere asupra formulei de pace în Ucraina propusă de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă co-organizatorii au admis că sunt încă departe de a fi gata să includă în aceste dezbateri Rusia, informează AFP.

Consilierii pentru securitate naţională din 83 de state au participat la un al patrulea ciclu de discuţii pe baza propunerilor în 10 puncte ale lui Zelenski pentru o pace justă şi durabilă în Ucraina, la aproape doi ani de la declanşarea de către Rusia a ofensivei sale militare de mare amploare, notează Agerpres.

Negocierile au fost coprezidate de asistentul preşedintelui ucrainean Andrii Iermak, şeful de birou al lui Zelenski, şi de ministrul elveţian al afacerilor externe, Ignazio Cassis. Acestea s-au derulat la Davos, cu o zi înainte de deschiderea Forumului Economic Mondial.

"Scopul este să ne pregăti, să fim gata să lansăm un proces cu Rusia, când va veni momentul", a declarat Cassis în timpul unei conferinţe de presă.

Cu toate acestea, ministrul elveţian a spus că până acum nici Kievul, nici Moscova nu erau gata să facă acest pas.

La rândul său, Iermak a estimat că negocierile au fost unele "deschise, constructive şi detaliate", asupra principiilor-cheie pentru a ajunge la "o pace globală, justă şi durabilă pentru Ucraina".

Chiar dacă există divergenţe asupra modului de a ajunge acolo, "noi suntem foarte aproape asupra marilor principii de independenţă, integritate teritorială, suveranitate şi norme de drept internaţional şi de statute ale Naţiunilor Unite", a declarat Iermak într-o conferinţă de presă.

Cassis a subliniat importanţa participării la negocieri a Braziliei, Indiei şi Africii de Sud, membri alături de Rusia în cadrul BRICS, precizând. "Implicarea lor este foarte importantă pentru că ele dialoghează cu Moscova şi păstrează în relaţia cu ea un anumit grad de încredere".

Potrivit Kremlinului, citat de Reuters, discuţiile de la Davos cu privire la propunerile de pace ale Ucrainei nu vor duce la nimic cât timp Rusia nu ia parte la ele. "Sunt pur şi simplu discuţii de dragul discuţiilor", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat în legătură cu acest subiect, adăugând: "Acest proces nu poate urmări să obţină un rezultat specific dintr-un motiv evident - noi nu participăm. Fără participarea noastră, orice discuţii sunt lipsite de orice perspectivă de a duce la vreun rezultat".

Cea de-a 54-a reuniune anuală a Forumului Economic Mondial are loc în perioada 15-19 ianuarie 2024 sşi se desfăşoară sub tema "Rebuilding Trust". Participanţii se concentrează pe principiile fundamentale care stimulează încrederea, inclusiv transparenţa, coerenţa şi responsabilitatea. La reuniune sunt aşteptaţi reprezentaţi din peste o sută de guverne şi ai organizaţiilor internaţionale majore, 1.000 de parteneri ai Forumului, precum şi lideri ai societăţii civile, experţi.

Opinia Cititorului ( 7 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.01.2024, 09:36)
UE a fost creata pentru pace si pentru a aplica modelul liberal american in schimbul asigurarii securitatii de catre SUA! Dar. acum...?
Comisarul pentru Piața Internă și Apărare al Uniunii Europene (UE), Thierry Breton, a criticat Germania pentru lipsa de sprijin în eforturile comune ale UE de a furniza ajutor militar Ucrainei. În loc să sprijine European Peace Facility (EPF) al UE, Germania pare să ofere sprijin bilateral direct Ucrainei. Breton acuză Germania că încearcă să acționeze în mod independent și să oprească susținerea EPF. Berlinul îndeamnă public alte țări membre să intensifice furnizarea de echipamente militare către Ucraina, dar în privat pune sub semnul întrebării modul în care funcționează EPF. Un document german confidențial sugerează posibilitatea ca țările să scadă din contribuția la EPF costurile ajutorului militar acordat Ucrainei, ceea ce ar favoriza Germania, principalul donator militar european al Ucrainei. Germania consideră că EPF este prea des utilizat pentru rambursarea țărilor UE pentru donații de arme din stocurile militare existente, sugerând că țările cu industrii de apărare mai mari, cum ar fi Franța sau Spania, ar trebui să plaseze noi comenzi pentru a spori producția de arme noi pentru Ucraina. Cu o preocupare crescută cu privire la promisiunile de securitate americane, UE discută posibilitatea de a-și crește propria independență în domeniul apărării și de a reduce dependența de protecția SUA. O ședință specială a liderilor UE programată pentru 1 februarie ar putea aborda ajutorul militar pentru Ucraina și suplimentarea fondurilor pentru EPF. Breton susține că UE ar trebui să devină mai puțin dependentă de protecția SUA, iar Franța își exprimă interesul pentru ca țările europene să achiziționeze armament de la companii europene, reducând dependența de Statele Unite. Se manifestă îngrijorarea cu privire la nesiguranța promisiunilor de securitate americane, având în vedere întârzierea unui pachet suplimentar de ajutor de 60 miliarde de dolari pentru Ucraina în Congres din cauza opoziției unor membri ai Partidului Republican. Breton sugerează că reticența americană față de angajamentele NATO nu este doar specifică administrației Trump, ci și a altor administrații, inclusiv a celei conduse de președintele Biden. El subliniază că Europa ar trebui să ia în considerare toate aspectele apărării, inclusiv posibilitatea de a se proteja independent de umbrela nucleară a SUA.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.01.2024, 09:43)
  Desigur, Uniunea Europeană a fost creată pentru a promova pacea și a aplica modelul liberal american în schimbul asigurării securității de către Statele Unite. Cu toate acestea, în prezent, există unele semne de îngrijorare și schimbări în abordarea UE:
  Crearea pentru face pace: Inițial, UE a fost concepută în principal pentru a asigura pacea și a preveni războaiele pe continentul european. Proiectul european a fost o încercare de a lega țările europene într-un cadru politic și economic comun pentru a reduce riscul conflictelor.
  Modelul liberal american: În paralel cu scopul de a asigura pacea, UE a adoptat și promovat principii ale modelului liberal american, inclusiv democrație, economie de piață și respectul pentru drepturile individuale. Aceasta a avut loc într-un context mai amplu de colaborare transatlantică și alianța cu SUA în timpul Războiului Rece.
  Asigurarea securității de către SUA: UE a depins de contribuția la securitatea europeană din partea SUA, în special prin intermediul NATO. Protecția militară oferită de SUA a permis țărilor membre UE să se concentreze pe dezvoltarea economică și integrarea politică.
  Cu toate acestea, în prezent, există provocări și schimbări notabile:
  Schimbări în abordare: Unii lideri și state membre ale UE au început să pună sub semnul întrebării dependența excesivă de securitatea asigurată de SUA. Există o creștere a discuțiilor despre necesitatea consolidării capacităților de apărare ale UE și o mai mare independență în această privință.
  Dezacorduri și preocupări: În contextul recent al crizelor geopolitice, precum conflictul din Ucraina, există dezacorduri între statele membre UE cu privire la abordarea față de securitatea europeană. Unele țări, precum Germania, sunt criticate pentru acțiuni considerate ca fiind orientate spre interesele naționale în detrimentul solidarității europene.
  Căutarea independenței: Există un interes crescut în cadrul UE pentru a-și dezvolta propriile capacități de apărare și pentru a reduce dependența de SUA în acest domeniu. Aceasta include discuții privind consolidarea industriei europene de apărare și creșterea contribuțiilor la bugetele de apărare.
  În ansamblu, UE se confruntă cu provocări în menținerea unui echilibru între valorile și obiectivele inițiale, precum pacea și modelul liberal, și adaptarea la schimbările actuale în peisajul geopolitic global.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.01.2024, 10:11)
Economia va incetini.. va recesioni mai degraba. Inertia e imensa mai ales ca vorbim de toata economia mondiala in incetinire. Odata ce s-a pornit la vale, si e pornita deja, ca orice obiect in miscare, va merge din inertie in aceeasi directie. Trebuie o forta externa foarte mare sa vina sa schimbe cursul. Posibil iar fed cu dobanzi mici dar mici plus qe ca cine va mai cumpara bonduri la dobanzi mici?
Dar asta nu vor putea face decat cand e deja rau si suntem in deflatie. Adica rau, sa vedem ca poate fi o recesiune mica/medie nu neaparat mare.
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.01.2024, 11:38)
  Citez din alt articol tot in bursa.ro:
  Preţurile pentru cele mai importante categorii de materiale de construcţii în perioadele ianuarie-februarie 2023 şi septembrie-octombrie 2023 au evoluat după cum urmează:
  - Fier Beton: scădere semnificativă de 32%, ajungând de la 3,95 RON/kg la 3 lei/kg;
  - Panouri Sandwich: reducere de la 109,25 lei/mp la 80,00 lei/mp;
  - Tigla Metalică: scădere de 25%, coborând de la 41,00 lei/mp la 33,00 lei/mp;
  - OSB: scădere de 15%, de la 45,02 lei/buc la 39,05 lei/buc;
  - Gips Carton: scădere de 9%, de la 33,02 lei/buc la 30,57 lei/buc;
  - Cărămida Porotherm Robust: reducere de 19%, coborând de la 10,58 lei/buc la 8,57 lei/buc;
  - BCA: preţuri constante, între 355 şi 581 lei/mc în funcţie de producător şi calitate;
  - Beton la Cifă: creştere de 19%, ajungând de la 250 lei/mc la 298 lei/mc;
  - Polistiren EPS 80: scădere de 12,75%, de la 204 lei/mc la 178 lei/mc;
  - Vata Bazaltică: reducere de 19%, coborând de la 27,65 lei/mp la 23,24 lei/mp.
  Spre finalul lunii octombrie, au fost înregistrate mici creşteri la preţurile polistirenului (5-15%) şi fierului (5-10%).
  Da deci vom mai vedea scaderi. Nu inseamna ca vor mai fi preturi ca-n 2019.Doar ceva mai mici decat foarte mari=tot mari.
  2.2. Ciuca a prioritizat industria de materiale de cons (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.01.2024, 16:03)
  Vedem toti ca sectyorul constructiilor inca functioneaza iar industria materialelor de constructii e pe val ! Si intrebarea e : aveau nevoie de ei de subventii ?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.01.2024, 11:24)
Nu se poate și inarmare/razboaie/perturbarea
schimburilor comerciale/politica de sancțiuni economice și creștere economica
4. Deci raportul oficial atesta opinia generala ca lu
(mesaj trimis de Opinie în data de 16.01.2024, 15:55)
Pe scurt raportul acesta sumarizeaza parerea economistilor (coincidenta cu cea a opiniei publice ) ca lumea e condusa spre dezastru ,sau in orice caz o duce rau ,din politicile implementate . Asta inseamna ca 87% e datorat geopoliticii (actuala lupta pt dominatie mondiala) , 80% se datoreaza pietelor de valori (in mare ,politicilor monetare ) . Ca 86% se datoreaza inversarii politicilor de comert si productie (prin localizare) si 80% inversarii trendului anterior de incluziune a marilor puteri in afacerile globale . Deci in ultimii 30 de ani s au implementat politici de desfiintare a marilor blocuri politice si economice ,cu rezultate bune si in numai 3 ani ,tot ce s a castigat atunci s a pierdut (si aparent razboiul se intinde si deja blocurile politice sunt pe pozitii ireconciliabile !). Deci noi i am votat ca sa fie pace ,dezvoltare ,comert liber si avansul increderii reciproce si al civilizatiei , si ei livrat rezultatele care se vad in acest raport ( si le intuiam deja toti ). Si acum s au reunit la Davos cum ca , ce s a intamplat ?!