RĂZVAN NICOLESCU, MINISTRUL ENERGIEI: "Din 2019-2020, vom produce mai mult gaz decât vom consuma"

Reporter: Este sau nu situaţia tensionată dintre Ucraina şi Rusia o ameninţare pentru alimentarea cu gaze a ţării noastre?

Răzvan Nicolescu: Situaţia a fost şi este un element de preocupare pentru noi. Dar n-aş putea spune că reprezintă o mare problemă, întrucât România este pregătită să facă faţă oricărei situaţii. Avem suficient gaz din producţia internă ca să acoperim cererea, importurile sunt la minim, iar industria şi-a micşorat semnificativ consumul. Conform ultimelor informaţii pe care le avem de la Uniunea Europeană, se pare că nu ne vom confrunta cu întreruperi ale importurilor de gaze ruseşti.

Reporter: Situaţia de pe piaţa autohtonă a gazelor pare "bucuria nebunilor". Consumul industrial a scăzut atât de mult încât importurile au ajuns la un nivel minim istoric. Acest lucru indică probleme în economie. De asemenea, ţara noastră este captivă importurilor de gaze din Rusia. Cum comentaţi această situaţie şi ce şanse reale avem să ne diversificăm sursele de aprovizionare?

Răzvan Nicolescu: Analizele noastre legate de evoluţia pieţei gazelor indică o menţinere a consumului la nivelul celui înregistrat anul trecut.

Nu mai sunt prognozate scăderi semnificative, aşa cum s-a întâmplat în 2013. Poate doar creşteri uşoare. Zilele acestea, o să vedeţi că majoritatea combinatelor chimice funcţionează la capacitate aproape maximă. Sigur, consumul este influenţat şi de măsurile de eficientizare din industrie, unde mai este mult loc pentru retehnologizări şi reducere a intensităţii energetice. Cererea fluctuează şi în funcţie de condiţiile meteo. Însă noi prognozăm, pentru anii următori, o creştere economică ce va genera o cerere de gaze în urcare, dar care, coroborată cu măsurile de eficientizare a consumului, vor duce la o piaţă relativ constantă, apropiată de nivelul anului trecut.

Mai mult decât atât, toate previziunile arată că, din 2019-2020, România va produce mai mult gaz decât va consuma.

În privinţa diversificării surselor, avem la dispoziţie şi conducta Szeged-Arad, prin care se fac importuri din Ungaria. Sigur, este o discuţie de unde provine acest gaz. O parte importantă este din Rusia.

Reporter: Dar la celălalt capăt al conductei Szeged - Arad este tot Gazprom.

Răzvan Nicolescu: Este adevărat. Dar, repet, România va produce mai mult gaz decât va consuma în viitorul nu foarte îndepărtat, iar dependenţa de importuri va rămâne redusă. Mă preocupă, în schimb, foarte mult viitorul pe care o să-l dăm gazului în mixul energetic. Avem în dezbatere publică strategia energetică a României şi ne uităm cu atenţie la această temă.

Reporter: Şi ce propuneri aţi primit?

Răzvan Nicolescu: Am primit multe propuneri interesante, pe care o să le publicăm în curând. Situaţia este complexă. Eu mi-aş dori ca gazul să fie procesat cât mai mult în România, ca să genereze o valoare adăugată cât mai mare aici. Transgaz a anunţat, recent, că din 2016-2017 România se va interconecta cu Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova. Abia atunci vom avea interconexiuni import-export pe gaze. De aceea va trebui să decidem dacă încurajăm încălzirea cu centrale termice pe gaz sau ne vom încălzi electric. Trebuie să decidem, când stabilim strategia, dacă ne dorim să construim Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă şi hidrocentrala Tarniţa în condiţiile în care consumăm 8000 MW şi avem o capacitate totală de producţie de circa 20.000 MW.

Reporter: Deci în următorii ani ne bazăm tot pe resursele interne, pe gazele din Marea Neagră şi pe controversatele gaze de şist?

Răzvan Nicolescu: Probabil că sunt oameni din UE care regretă acum că Uniunea nu s-a implicat mai mult în Nabucco. Acest gazoduct ar fi ajutat cu adevărat Europa să-şi diversifice sursele. În cazul României, în afară de interconectările proiectate, mai suntem implicaţi şi în proiectul AGRI, alături de Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria. Asteptăm, în câteva luni, rezultatele studiului de pre-fezabilitate ca să vedem dacă investiţia este fezabilă.

De asemenea, România încurajează noile explorări de petrol şi gaze, alături de dezvoltarea producţiei în câmpurile existente. Mă bucur că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale va scoate la licitaţie noi perimetre on şi off-shore, dar şi că a demarat o analiză să vadă dacă cei peste 40 de deţinători de licenţe petroliere şi-au respectat angajamentele investiţionale.

În concluzie, nu ştiu de ce trebuie să ne preocupe atât de mult diversificarea surselor de gaze când avem atâtea resurse aici. Pentru gaze estimările sunt optimiste.

Reporter: Explorările gazelor de şist pornite în ţara noastră sunt controversate. Am demarat acest proiect fără o dezbatere publică şi fără studii temeinice prealabile asupra riscurilor şi beneficiilor. Cum comentaţi?

Răzvan Nicolescu: Faza de explorare a gazelor de şist este identică cu cea a gazelor convenţionale. Trebuie să explorăm să vedem dacă avem sau nu rezerve.

Reporter: Recent, aţi declarat că România poate şi trebuie să joace un rol mai activ în cadrul Uniunii Europene şi în piaţa regională de energie. Nu puteţi da mai multe detalii?

Răzvan Nicolescu: Sunt multe situaţii în care nu "jucăm" în domeniul energetic. De exemplu, proiectele de interes comun ale UE şi modul în care s-au împărţit fondurile pentru infrastructura energetică.

Reporter: Adică puteam accesa mai mulţi bani?

Răzvan Nicolescu: Da. Şi puteam să venim cu mai multe proiecte.

Reporter: Când va fi gata strategia energetică?

Răzvan Nicolescu: Avem peste 60 de opinii pentru strategia energetică de la toţi actorii pieţei. Dezbaterea publică va fi în mai multe etape. Lucrăm la un concept cu ce este de făcut până la finalizarea procesului, alegem inclusiv echipa de proiect şi împărţim responsabilităţile. S-ar putea să avem şi o implicare a Băncii Mondiale cu o echipă de experţi. Estimez că există şanse ca în octombrie să înceapă un dialog cu toate forţele politice asupra textului final. Strategia trebuie adoptată prin consens politic.

Reporter: Piaţa de gaze pare foarte greu de transparentizat. De ce să nu avem toate cantităţile de gaze disponibile pentru piaţa liberă licitate transparent, în mediu bursier? Pare riscantă propunerea Departamentului pentru Energie prin care să fie vândută centralizat, transparent şi nediscriminatoriu doar o parte din gaze.

Răzvan Nicolescu: Noi am făcut propunerea să fie obligatorie tranzacţionarea transparentă a unei cantităţi într-o proporţie stabilită de ANRE. În primul rând, producătorii au obligaţia să livreze cu prioritate pentru populaţie. Dacă îi obligi să liciteze toată cantitatea de gaze pentru piaţa liberă, există riscul ca populaţia să rămână cu necesarul neacoperit. Nu se ştie de la o lună la alta cât consumă populaţia. Cantităţile se actualizează lunar. Deci totul ţine de funcţionarea sistemului şi a pieţei, iar soluţia ca doar o parte din gaze să fie licitate transparent este potrivită pentru stadiul actual al pieţei.

Reporter: Şi ce este aşa de greu de pus la punct un sistem care să funcţioneze?

Răzvan Nicolescu: Nu este uşor, dar nici atât de greu. Ne învârtim de 10 ani într-un cerc. Ce am încercat să facem în ultimele săptămâni a fost să găsim un echilibru între interesul consumatorilor şi cel al producătorilor. Toţi vor predictibilitate. Am încercat să indicăm un parcurs al pieţei. Sigur că putem mai mult şi trebuie să facem. Avem nevoie, de exemplu, de revizuirea codului reţelei. Doresc o procedură clară în privinţa pieţei de echilibrare a gazelor. Aceste elemente sunt prioritatea zero a pieţei, dar care nu ţin de minister. Sunt nişte piloni ai funcţionării pieţei pe care trebuie să-i defineşti urgent. Nu ştiu de ce nu s-a făcut până acum. Piaţa asta are o mare rezistenţă la schimbare. S-a mers pe cârpirea lucrurilor. Din această cauză avem şi un număr mare de infrigement-uri în energie. Dar ideea este de a avea o strategie. Către acest lucru ne îndreptăm. Am eliminat pentru jumătate din piaţă orice fel de interferenţă a statului în stabilirea preţului.

Reporter: Dar marii consumatori tot nu sunt mulţumiţi.

Răzvan Nicolescu: Sunt supăraţi toţi. Sigur, fiecare parte are interesele ei. Din informaţiile pe care le am, s-au semnat contracte negociate între producători şi marii consumatori. Interesele sunt divergente, iar reglementatorul pieţei poate verifica reclamaţiile. În opinia mea, producătorii trebuie să se înţeleagă cu consumatorii pentru că nu pot trăi unii fără ceilalţi.

Reporter: Când o să vedem primele licitaţii organizate de Romgaz în mediul bursier?

Răzvan Nicolescu: Mă preocupă subiectul.

Reporter: În piaţă se spune că Romgaz a preferat să înmagazineze gazele pentru că cererea nu a fost favorabilă. Cum stă situaţia?

Răzvan Nicolescu: În primul rând ţin să menţionez că doresc ca toţi operatorii să-şi realizeze obligaţiile de înmagazinare. Şi intenţionez să cer ANRE o verificare şi, dacă se impune, o să sprijin înăsprirea penalităţilor pentru respectarea obligaţiilor. În al doilea rând, înmagazinarea poate fi şi o strategie comercială. Nu intenţionez să fac nici micro-managament şi nici macro-management la Romgaz şi la celelalte companii energetice din subordine. Mă interesează să fie o conducere profesionistă. Nu intenţionez să mă transform în directorul general al Romgaz. Directorii companiilor energetice nu vor şti de mine decât dacă primesc semnale că sunt probleme legate de integritate.

Eu vreau să impun în companii reguli de guvernanţă corporativă, dar prin asta nu trebuie să se înţeleagă că acţionarul majoritar nu mai are nimic de spus în strategia respectivei companii. Managerii trebuie să aibă libertate în decizii pe activităţile operaţionale, dar în cadrul unui sistem şi a unui contract de mandat pe care-l stabilesc acţionarii. Trebuie create proceduri echilibrate. Probabil, în anii trecuţi, au existat intervenţii brutale ale statului în politica comercială a companiilor. Eu nu voi spune Romgaz cât să stocheze. Dar sunt de acord că Romgaz trebuie să aibă un set clar de politici pentru selecţia clienţilor şi acordarea discounturilor. Toate companiile trebuie să aibă nişte principii de ghidare a politicilor comerciale.

Reporter: Trebuie sau nu să fie transparente aceste principii?

Răzvan Nicolescu: Sunt un mare susţinător al transparenţei, dar Romgaz este pe o piaţă concurenţială. Politica de discounturi nu trebuie cunoscută de competitorii săi.

Reporter: Şi care este soluţia să nu mai avem dosare noi la DNA?

Răzvan Nicolescu: Să existe această politică limpede de selecţie a clienţilor şi managerii Romgaz, dar şi alţi directori din companiile de stat să-şi asume responsabilitatea deciziilor. Managerii nu trebuie să plaseze decizia la minister şi să se gândească tot timpul la DNA. Eu asta încerc să le transmit. Să fie responsabili. Cât timp ştii că eşti onest, care-i problema?

Reporter: Ce v-a şocat din postura de ministru?

Răzvan Nicolescu: Nimic.

Reporter: Situaţia este mai bună sau mai rea decât v-aţi imaginat?

Răzvan Nicolescu: După şase săptămâni de când am preluat conducerea Departamentului pentru Energie, sentimentul pe care-l am este că simt că se poate. Toţi îmi spuneau că este o misiune imposibilă şi că este sfârşitul carierei mele. Însă am sentimentul că se poate face treabă.

Reporter: Avem multe proceduri de infrigement. Care este cea mai arzătoare?

Răzvan Nicolescu: Trebuie să rezolvăm rapid clarificările legate de regulile de unbundling la operatorii de transport. Dar cel mai complicat dosar este legat de conductele de tranzit pentru gazul rusesc. Statele UE sunt obligate să publice, pentru toate conductele de tranzit, tarifele şi capacităţile utilizate şi neutilizate. România are un acord vechi cu Gazprom, dinainte de aderarea ţării noastre la UE. Se pune acum problema dacă prevalează acordul sau regulile europene. Cred că situaţia trebuie discutată între compania rusă, partenerii români şi oficialii europenei. Eu cred că Gazprom vrea să rămână pe piaţa noastră, chiar dacă a scăzut consumul.

Reporter: Ce discutaţi joi şi vineri cu comisarul pentru energie Oettinger?

Răzvan Nicolescu: Probabil vor fi lucruri legate de agenda europeană în domeniul energetic. Mă interesează viziunea domniei sale asupra evoluţiei preţurilor pentru energie pe piaţa europeană, dar şi sprijinul pe care UE poate să-l acorde României pentru ca ţara noastră să devină hub energetic regional. Desigur, vom mai discuta despre situaţia cu Ucraina şi numărul mare de proceduri de infrigement pe care ţara noastră îl are în domeniul energetic.

Reporter: Vă mulţumesc!