România şi-a dublat importurile de materii prime reciclabile din afara UE în ultimii 10 ani

România a dublat, între 2014 şi 2023, cantitatea de materii prime reciclabile importate din ţări non-UE, de la aproape 448.000 de tone la peste 910.000 de tone, potrivit datelor Eurostat analizate de Clean Recycle, conform unui comunicat transmis redacţiei. În aceeaşi perioadă, importurile din state membre ale Uniunii Europene au crescut de la peste 462.000 de tone la peste 765.000 de tone.

Materiile prime reciclabile sunt grupate în cinci categorii principale: plastic, hârtie şi carton, metale preţioase, fier şi oţel, respectiv metale neferoase precum cuprul, aluminiul şi nichelul. În ciuda creşterii importurilor, statele membre UE continuă să importe mai mult decât exportă, ceea ce a generat, în 2021, un deficit comercial de 35,5 miliarde de euro. De altfel, Uniunea Europeană importă aproximativ jumătate din totalul materiilor prime consumate.

O soluţie identificată la nivel european este tranziţia către o economie circulară, prin reciclarea şi reintegrarea materialelor reziduale în lanţul economic, sub forma aşa-numitei "materii prime secundare". Această abordare poate contribui la reducerea dependenţei de importuri, protejarea mediului şi consolidarea securităţii aprovizionării.

"Este important, în primul rând, ca ţara noastră să accelereze tranziţia către o economie circulară. În acest fel, se poate proteja în faţa fluctuaţiilor legate de preţurile materiilor prime, inclusiv cele reciclabile. La fel de esenţial este ca România să dezvolte infrastructura de reciclare şi astfel să creştem exporturile. De exemplu, să existe un număr mai mare de centre de reciclare, să fie re-extrase materiile prime şi să dezvoltăm infrastructura de colectare separată a deşeurilor pentru populaţia ţării", declară Cosmin Monda, fondator şi CEO Clean Recycle, potrivit aceluiaşi comunicat.

Parlamentul European a adoptat în februarie 2021 o rezoluţie care stabileşte ca obiectiv atingerea unei economii complet circulare până în 2050, cu emisii nete zero de carbon, durabilă şi lipsită de substanţe toxice. Potrivit estimărilor, un cetăţean european generează anual aproximativ 180 de kilograme de deşeuri de ambalaje.