Mărfurile şi-au continuat, săptămâna trecută, galopul spre dezastru, materiile prime dependente de energie şi metalele industriale suportând consecinţele vânzării, potrivit lui Ole Hansen, Head of Commodity Strategy Saxo Bank.
Acesta arată: "Supraproducţia de pe pieţele de petrol continuă să îngrijoreze, ca să nu mai vorbim de incertitudinea privind ce se va întâmpla cu procesul de ajustare.
În vreme ce piaţa de petrol începe să se liniştească deoarece cererea începe să crească, nu acelaşi lucru se poate spune despre metalele industriale. Acest sector suferă din cauza combinaţiei dintre supraproducţie şi încetinirea cererii şi din cauza Chinei, unde economia îşi schimbă paradigma - de la una condusă de investiţii şi export, la una în care dictează consumul. Toate acestea au avut un impact asupra materiilor prime, printre care cuprul, oţelul şi minereul de fier".
Această schimbare majoră în cererea venită din partea naţiunii cea mai consumatoare de mărfuri din lume a împins indicele Baltic Dry către un nivel scăzut record, ducând pierderea generală din ultimele 12 luni la 60%, conform analizei Saxo Bank. Indicele, văzut de mulţi ca fiind indicatorul cheie al stării economiei mondiale, urmăreşte activitatea pe 23 de rute de navigaţie comercială şi mai multe tipuri de nave care transportă cărbune, minereu de fier şi grâne.
"Un salt al zincului în sesiunea de vineri ar putea fi un semn că «oboseala» dispare - avem, astfel, sfârşitul perioadei de declin care a avut, culmea, nivelul record cel mai jos din ultimii 6 ani şi jumătate tot săptămâna trecută", mai arată Ole Hansen, care adaugă: "Alte griji continuă să crească, şi asta din cauza fenomenului meteo El Nino. Agenţia meteorologică americană (NAA) a raportat că un indicator cheie privind tăria El Nino tocmai a doborât un record. Adăugând asta la binecunoscutele efecte - secetă, inundaţii, furtuni - deducem că ar putea fi unul dintre cele mai puternice din istorie. Dacă se întâmplă asta, ar putea avea un impact pozitiv asupra mărfurilor, în special asupra uleiului de palmier, bumbacului, cafelei şi zaharului.
Mărfurile soft sunt singurul sector care continuă să atragă cumpărători şi, în timp ce zahărul pare să se mai calmeze după o creştere puternică luna trecută, cafeaua arabica a crescut în preţ. Creşterea a fost provocată de seceta din Brazilia, unde producţia de cafea robusta a fost diminuată, apărând deja griji pentru 2016".
Potrivit analizei, aurul a atins un nou nivel minim pe ultimii cinci ani, în vreme ce argintul se învârte în jurul valorii de suport de 14 dolari. După patru săptămâni de vânzări continue, ambele pieţe au rămas supravândute şi, coroborat cu posibila creştere a dobânzii Fed în decembrie, care s-a reflectat acum complet în preţ, ambele metale preţioase par să se fi stabilizat, arată raportul citat: "În ultimele săptămâni, argintul a «reuşit» să scadă 15 zile la rând. Din `91 asta s-a mai întâmplat o singură dată, doar 10 zile consecutive, şi asta la începutul crizei financiare din 2008.
Perspectiva unei creşteri a dobânzii din partea SUA şi o relaxare cantitativă în Europa ar trebui să ajute dolarul să se întărească. După cum arată şi graficul de mai jos, un dolar mai puternic (în EURUSD) este strâns legat de aur: când aurul scade, dolarul devine mai puternic".
Conform analizei, multe depind acum şi de atitudinea investitorilor faţă de dolar, după aproape certa creştere de dobândă Fed, la 16 decembrie: "Viteza viitoarelor creşteri vor juca un rol important în atractivitatea dolarului şi în modul în care vor fi afectate preţurile metalelor preţioase.
Cu doar patru săptămâni înainte de reuniunea FOMC (Federal Open Market Committee), vedem limitele de creştere ale metalelor preţioase. Piaţa va evolua în funcţie de determinantele publice, iar evenimentele geopolitice nu vor face decât să afecteze negativ preţurile".
În opinia lui Ole Hansen, potenţialul de creştere pe termen scurt al aurului pare limitat la 1110 dolari/uncie, iar nivelul scăzut record din 2010 devine pragul de suport la 1045 dolari/uncie.
Ţiţeiul Brent şi WTI s-au întors la pragurile scăzute ale anului, din moment ce supraproducţia continuă să facă presiune pe piaţă, se mai arată în raportul citat, potrivit căruia stocurile din SUA s-au mărit pentru a opta săptămână, ceea ce a dus la 100 de milioane de barili peste media pe 5 ani.
Preţul petrolului crud OPEC a scăzut sub 40 dolari/baril pentru prima dată din 2009, când preţurile se apropiau de limita de jos generată de criza din 2008, iar întâlnirea OPEC de la 4 decembrie se dovedeşte şi ea importantă şi reflectată în preţ. Presiunea exercitată asupra Arabiei Saudite - arhitecta strategiei market share versus preţ - va continua să crească, pe măsură ce relaţiile dintre membrii cartelului se vor deteriora, consideră Ole Hansen.
Conform domniei sale, nu există semne de reducere a producţiei - cel puţin nu din partea OPEC - ceea ce va crea un mediu tensionat la intrarea în 2016: "În primul trimestru vom avea de furcă şi cu stocurile provenite din Iran, odată cu un dolar mai puternic în urma prognozatei creşteri de dobândă în SUA.
Creşterile sezoniere ale stocurilor de ţiţei din SUA, care se produc în primul trimestru, ar putea adăuga şi mai multă presiune de scădere pe preţul petrolului.
În timp ce prognoza pe termen scurt în ceea ce priveşte ţiţeiul rămâne o provocare, există opinia potrivit căreia actualul nivel scăzut al preţului ar trebui să atragă o scădere de producţie în statele non-OPEC, mai ales din partea producătorilor de ţiţei de şist din SUA. Abia atunci se va încumeta şi OPEC să anunţe reducerea producţiei pentru a opri scăderea şi a trece spre creştere, eventual în a doua jumătate a lui 2016".
Saxo Bank notează că principalele evenimente de pe piaţă vor fi rapoartele săptămânale pe nivelurile stocurilor, înainte de întâlnirea OPEC de la 4 decembrie.