SE APROPIE DE 90 DE DOLARI/BARIL Preţul petrolului creşte continuu, pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina

Preţul futures al ţiţeiului brut a urcat şi ieri, pe pieţele externe, ajungând aproape de 90 de dolari pe baril, în urma escaladării tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, dar şi pe fondul ameninţărilor la adresa infrastructurii din Emiratele Arabe Unite şi al eforturilor făcute de OPEC+ pentru atingerea obiectivului de creştere lunară a producţiei, conform Reuters.

Cotaţia futures a ţiţeiului european de tip Brent cu livrare în martie a urcat cu 1,6% în a doua parte a zilei de ieri, la 89,78 dolari barilul la ICE Futures Europe, acesta fiind cel mai ridicat nivel atins după octombrie 2014. Preţul petrolului brut american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în martie a crescut cu 1,5% la Nymex, la ora locală 08.40, ajungând la 86,87 dolari/baril. Avansul a venit după un plus de peste 2% înregistrat în ziua anterioară, pe ambele pieţe.

"Riscurile geopolitice au dus la creşterea preţurilor ţiţeiului, deoarece o piaţă strânsă a petrolului, afectată deja de stocurile scăzute, pare vulnerabilă la o criză în lunile următoare", a declarat, conform Reuters, Edward Moya, analist senior de piaţă la OANDA, adăugând: "Traderii de energie nu ştiu cum se va desfăşura situaţia de la graniţa dintre Ucraina şi Rusia sau dacă Iranul va putea ajunge la un acord nuclear cu Occidentul, dar probabilităţile arată că ceva nu va merge bine şi asta va duce, probabil, la unele lipsuri în aprovizionare pe piaţa petrolului".

La rândul său, Hiroyuki Kikukawa de la Nissan Securities, a afirmat: "Evoluţiile de pe piaţă sunt influenţate de escaladarea tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina şi de ameninţările cu care se confruntă Emiratele Arabe Unite".

În Orientul Mijlociu, mişcarea Houthi din Yemen - aliniată Iranului - a lansat luni un atac cu rachete asupra unei baze din Emiratele Arabe Unite care găzduieşte armata americană. Atacul a fost zădărnicit de interceptoare Patriot construite în SUA.

Totodată, pe pieţe există temeri legate de aprovizionare şi dificultatea întâmpinată de OPEC+ (grupul care include Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, Rusia şi alţi producători din afara cartelului) în atingerea ţintei de creştere lunară a producţiei cu 400.000 de barili pe zi.

Între timp, în Iran, discuţiile pentru relansarea acordului nuclear din 2015 cu puterile occidentale se apropie de un impas periculos, conform declaraţiilor făcute marţi de ministrul britanic de Externe, Liz Truss. Un eventual succes al acestor discuţii ar putea duce la ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului şi, în consecinţă, la punerea pe piaţa mondială a mai multor barili de petrol iranian.

Scăderea stocurilor de petrol din SUA oferă, de asemenea, sprijin cotaţiilor ţiţeiului. În prezent, stocurile de ţiţei din Cushing, Oklahoma, sunt la cel mai scăzut nivel de după 2012.

Investitorii de pe pieţe aşteaptă şedinţa din 2 februarie a grupului OPEC+, care ar putea lua în calcul o nouă majorare a producţiei. OPEC+ relaxează treptat reducerile de producţie implementate în 2020, când cererea de petrol s-a prăbuşit din cauza măsurilor restrictive impuse în contextul pandemiei. Totuşi, mulţi producători mici nu pot majora livrările, iar alţii sunt îngrijoraţi că ar putea extrage prea mult ţiţei în cazul reducerii activităţii economice ca efect al pandemiei.

• Ministrul Petrolului din Oman, Mohammed Al Rumhi: "Nu vrem să vedem o cotaţie de 100 de dolari/baril"

Preţul ţiţeiului a crescut cu peste 50% anul trecut, iar analiştii anticipează că tendinţa ascendentă va continua şi anul acesta, iar lipsa capacităţilor de producţie şi investiţiile limitate din domeniu ar putea duce cotaţia barilului de ţiţei Brent la peste 100 de dolari.

În acest context, ministrul Petrolului din Oman, Mohammed Al Rumhi, a declarat recent: "Nu vrem să vedem o cotaţie a barilului de ţiţei Brent de peste 100 de dolari. Lumea nu este pregătită pentru aşa ceva".

OPEC preconizează o creştere a cererii globale de petrol cu 4,15 milioane de barili pe zi în 2022, la 100,8 milioane de barili pe zi, ceea ce ar însemna un nivel superior cererii din 2019, anul care a precedat momentul izbucnirii pandemiei (2020).

• SUA poartă discuţii cu mai mulţi producători de energie pentru aprovizionarea Europei

În condiţiile în care tensiunile dintre Rusia şi Ucraina escaladează, SUA discută cu diverşi producători de energie pentru o posibilă aprovizionare a Europei, dacă Rusia va invada Ucraina.

Oficiali ai administraţiei Biden declară, citaţi de Reuters, că Statele Unite sunt implicate în discuţii cu ţări şi companii importante producătoare de energie din întreaga lume cu privire la o posibilă reorientare a livrărilor către Europa, dacă Rusia invadează Ucraina. Sursele citate de Reuters nu au făcut referire la ţările sau companiile cu care sunt purtate aceste discuţii, dar au spus că includ o gamă largă de furnizori, inclusiv distribuitori de gaz natural lichefiat (GNL).

La începutul acestei luni, Reuters scria că oficialii Departamentului de Stat din SUA discută pe marginea unor planuri de urgenţă cu companiile din energie pentru a asigura aprovizionarea stabilă în Europa, în cazul în care conflictul dintre Rusia şi Ucraina ar întrerupe aprovizionarea.

O sursă citată de Reuters spunea: "Am lucrat pentru identificarea volumelor suplimentare de gaze naturale din diferite zone ale lumii, din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu până în Asia şi Statele Unite. Suntem în discuţii cu marii producători de gaze naturale din întreaga lume pentru a înţelege capacitatea şi dorinţa lor de a creşte temporar producţia de gaze naturale şi de a aloca aceste volume cumpărătorilor europeni".

Uniunea Europeană depinde de Rusia pentru aproximativ o treime din aprovizionarea cu gaze, iar orice întrerupere a livrărilor de profil de către Rusia spre Europa ar amplifica actuala criză energetică ce a fost cauzată de oferta insuficientă.

Amintim că Rusia a desfăşurat aproximativ 100.000 de militari în apropierea graniţei cu Ucraina, înconjurând-o de la nord, est şi sud, ceea ce a generat temeri în Occident că Moscova se pregăteşte pentru un nou asalt militar după invazia sa în Crimeea, în 2014.

Guvernul rus neagă că plănuieşte o asemenea invazie.