Securitatea în zona Mării Negre - ameninţări şi provocări din partea Federaţie Ruse

Libertatea navigaţiei în Marea Neagră se confruntă cu abuzuri din partea Federaţiei Ruse şi de aceea este nevoie de o prezenţă consolidată a NATO în această regiune, a declarat premierul Nicolae Ciucă, ieri, în deschiderea celei de-a şaptea ediţii a "Black Sea and Balkans Security Forum", eveniment ce are loc în aceste zile la Bucureşti, în organizarea New Strategy Center şi Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară.

"Lumea s-a schimbat după ce, în 24 februarie 2022, Federaţia Rusă a declanşat agresiunea ilegală din Ucraina şi totul s-a rescris în materie de securitate şi trebuie revizuit în regiunea Mării Negre unde se consumă o mare parte din războiul Rusiei în Ucraina. Vorbim despre un război de cucerire şi despre un război neocolonial din partea Rusiei, dar şi despre un război de independenţă din partea Ucrainei. Am văzut în 24 februarie 2022 trecerea spre o nouă-veche paradigmă a războiului de lungă durată, de mare intensitate ca ameninţare. Pe planşa de lucru a revenit constructul industriei de apărare care trebuie să devină industrie de război şi creării unor structuri militare pentru a face faţă unui război pe scară largă care epuizează inclusiv resursele statelor membre UE.

Libertatea navigaţiei în Marea Neagră se confruntă cu ameninţări de securitate care reclamă întărirea prezenţei Alianţei în această zonă. Abuzurile Rusiei s-au tradus în doborârea controlată a unei drone americane şi la o intervenţie similară şi periculoasă la adresa avionului polonez participant la o misiune voluntară Frontex. La capitolul ameninţări trebuie să reţinem abuzul produs de Rusia pe arii întregi din Marea Neagră, care nu vizează exclusiv Ucraina, în zonele în care de ani de zile Federaţia Rusă face exerciţii militare continue. Am ridicat problema acestor zone de interdicţie în arealul Mariii Negre care au limitat şi blocat libera navigaţie în Marea Neagră, deoarece vorbim despre ameninţări directe la securitatea maritimă, care ar trebui reglementate pentru a salvgarda tranzitul şi a asigura siguranţa navigaţiei nu doar pe ruta nord-sud, ci şi pe ruta de navigaţie est-vest dinspre Caucaz spre Europa, între porturile georgiene şi portul Constanţa. Uniunea Europeană are perspectiva plasării pe fundul Mării Negre a unui cablu de date şi unui cablu de energie verde provenită de la capacităţile de producţie din Azerbaidjan, cabluri ce trebuie amplasate şi utilizate în siguranţă. Apoi securitatea maritimă la Marea Neagră e indisolubil legată de securitatea platformelor de forare din zonele economice exclusive. Subiectul e discutat la nivel aliat, iar prima responsabilitate revine statului cu sprijinul aliat pe toată infrastructura critică marină şi submarină", a spus premierul Nicolae Ciucă.

Şeful Guvernului a menţionat că, pe lângă securitatea maritimă, din cauza războiului pe termen lung dorit de Federaţia Rusă, este nevoie la nivelul Uniunii Europene de revizuirea planurilor de apărare pe termen lung, prin intermediul planurilor de redresare şi rezilienţă, dar şi de o comunicare permanentă cu cetăţenii pentru a reduce impactul fake-news-urilor răspândite în mediul online.

"Rusia mizează pe un război de lungă durată, de uzură care să înceapă să producă fisuri în interiorul societăţii, iar de la societate să reverbereze către componenta de lidership. Ca atare cred că genul acesta de activităţi, cum ar fi să vorbim cu oamenii, să le explicăm cetăţenilor ce se întâmplă, ce se poate întâmpla, care sunt consecinţele, de ce trebuie să sprijinim Ucraina şi de ce trebuie să luăm măsuri care ne scot din obişnuinţa evenimentelor pe care le-am trăit într-o perioadă de linişte şi pace. Astăzi suntem din nou puşi în faţa unui conflict, a unor situaţii în care trebuie să ne asumăm deciziile pentru a ne proteja cetăţenii, stilul nostru de viaţă, valorile legate de democraţie, de drept internaţional, de lume guvernată pe bază de reguli şi ordine. Dacă nu vom comunica cu cetăţenii se va crea un spaţiu pe care are cine să îl umple. Deja acest spaţiu este foarte bine folosit şi acolo se duc toate elementele de dezinformare, de propagandă, de schimbare, nu doar de influenţare, de schimbare a percepţiei oamenilor", a spus Nicolae Ciucă.

• Neutralitate sau aderarea la o arhitectură de securitate colectivă - dezbaterea momentului la Chişinău

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a precizat că în acest moment pacea şi securitatea sunt asigurate de apărarea Ucrainei, dar chiar şi aşa autorităţile de la Chişinău sunt nevoite să facă zilnic faţă ameninţărilor din partea Federaţiei Ruse.

"Republica Moldova este atacată hibrid. La Chişinău nu cad încă rachete, datorită rezistenţei ucrainenilor, dar suntem atacaţi cu propagandă, proteste plătite pentru a provoca şi destabiliza, ură interetnică promovată de canale ruseşti şi atacuri cibernetice. Am consolidat capacitatea instituţiilor din Republica Moldova pentru a face faţă provocărilor şi ne vom concentra în paralel şi pe agenda de securitate şi agenda economică. Am înţeles că statutul de neutralitate nu poate să te apere acolo unde el nu este respectat. Am înţeles că Rusia nu respectă statutul de neutralitate şi de aceea am început să consolidăm capacitatea de apărare a Republicii Moldova. Am dublat bugetul pentru apărare, am crescut bugetele alocate pentru securitate şi avem un plan clar pentru creşterea capacităţii de apaăare de a participa mai intensiv la operaţiunile internaţionale şi la misiuni ce asigură o creştere a capacităţii umane în sectorul de securitate şi de apărare şi în exerciţiile ce asigură interoperabilitatea conform standardelor NATO. În acest context am început o discuţie, pe care o au şi alte ţări, privitor la participarea pe termen lung într-o arhitectură de securitate colectivă. Obiectivul strategic al Republicii Moldova este să devenim stat-membru al UE şi avem în acest sens o agendă clară şi agresivă în sens pozitiv pentru ralierea instituţiilor şi legislaţiilor la aquis-ul comunitar. Noi trebuie să facem asta în paralel cu războiul hibrid dus de Rusia, cu problemele din economie şi cu reducerea inflaţiei care a ajuns la 34%", a spus şeful guvernului de la Chişinău.

Dorin Recean a menţionat că provocările din zona Mării Negre se referă inclusiv la asigurarea lanţurilor logistice, dar a precizat că în domeniul energetic, cu sprijinul României, Republica Moldova nu a consumat în această iarnă niciun metru cub de gaz din Federaţia Rusă.

• Reconstrucţia Ucrainei - proiect de ţară pentru România

În cadrul forumului, participanţii au discutat şi despre eforturile făcute pentru reconstrucţia Ucrainei după războiul actual, reconstrucţie ale cărei baze se pun acum, până la finalul conflictului armat declanşat ilegal de Federaţia Rusă.

Alina Gorghiu, preşedintele interimar al Senatului a afirmat că pentru reconstrucţia Ucrainei este nevoie de stabilitate regională, dar şi de un adevărat proiect de ţară elaborat de autorităţile de la Bucureşti pentru ca firmele din România să participe la această reconstrucţie.

"Proiectul de reconstrucţie este unul viitor, dar el începe acum, prin crearea unor mecanisme internaţionale pentru susţinerea investiţiilor, nu la sfârşitul războiului. Indiferent de opţiune, încrederea sectorului bancar internaţional este vitală pentru acordarea finanţării companiilor străine care se vor implica în reconstrucţia Ucrainei. Reconstrucţia Ucrainei este o şansă istorică uriaţă pentru România şi trebuie să devină un proiect de ţară pentru perioada următoare, iar Guvernul trebuie să aibă un plan bine pus la punct pentru a atinge acest obiectiv", a spus Alina Gorghiu.

La rândul său, Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor a spus că reconstrucţia Ucrainei nu poate fi făcută decât prin România şi Republica Moldova.

"60% din logistica necesară Ucrainei în ultimul an a tranzitat România. Acum trebuie să facem o conectare pe căile ferate pe ecartament european, iar acest lucru se poate face doar prin Republica Moldova, conectând Paşcaniul şi Iaşiul cu Chişinăul. Nu putem face reconstrucţia Ucrainei decât prin România şi Molodva. Drumul cel mai scurt este prin România", a afirmat Marcel Ciolacu.

El a amintit că ţara noastră are cea mai lungă graniţă cu Ucraina, că porturile româneşti la Marea Neagră au un rol major pentru promovarea intereselor euroatlantice în regiune.

"Am început deja să reconstruim arhitectura de bază a securităţii Mării Negre, pe securitate economică şi asigurarea securităţii reciproce. Am investit în Portul Constanţa, în poduri şi autostrăzi pentru a faciltia circulaţia mărfurilor de la Marea Neagră în Europa. (...) Invazia rusă în Ucraina a rescris complet ecuaţia energetică în Europa. De aceea, am făcut din independenţa energetică şi interconectivitate priorităţi, care vor duce la reducerea dependenţei energetice a Europei faţă de Federaţia Rusă. Realităţile geopolitice necesită iniţiative noi care să reducă dependenţa de petrolul şi gazele ruseşti", a spus Marcel Ciolacu, care a amintit şi de faptul că autorităţile de la Bucureşti sprijină Republica Moldova în domeniul energiei şi în interconectarea energetică a acesteia cu Uniunea Europeană.

Referitor la domeniul energiei, Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, a declarat că, pe baza sprijinului acordat de România şi de partenerii occidentali, în această iarnă în ţara sa nu s-a consumat niciun metru cub de gaz rusesc, dar a reiterat că este nevoie de diversificarea surselor de energie regenerabilă, de investiţii în noi capacităţi de producţie şi în sistemele de interconectare energetică cu Uniunea Europeană.

În privinţa reconstrucţiei Ucrainei, Igor Grosu a menţionat că acesta este un proiect ambitios, de genul planul Marshall pentru Europa de est. "Moldova împreună cu statele din vecinătate va avea contribuţia sa în acest proces şi facem eforturi în infrastructura terestră - poduri, drumuri, cale ferată - în situaţia în care Marea Neagră rămâne deocamdată blocată, pentru a fi gata pentru începerea restaurării, refacerii Ucrainei", a spus preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

Prezent la evenimentul de la Bucureşti printr-o intervenţie online, Ruslan Stefanchuk, preşedintele Radei Ucrainei a mulţumit pentru sprijinul acordat şi a solicitat ca statele membre UE să trimită autorităţilor de la Kiev arme, echipamente militare şi aeronave de ultimă generaţie, afirmând că doar acestea pot restaura pacea pe continent. El a mai cerut tragerea la răspundere penală a tuturor celor vinovaţi de crime de război în Ucraina, susţinând că Federaţia Rusă a iniţiat un adevărat genocid împotriva ucrainenilor în zonele ocupate de forţele armate fidele Kremlinului.

"Aşteptăm ca la summitul NATO de la Vilnius să se ia decizii privind consolidarea securităţii în zona Mării Negre şi a continentului european, şi să se ia o decizie cu privire la aderarea Ucrainei la NATO, care este de facto în cadrul alianţei, dar trebuie să fie şi de jure", a mai spus Ruslan Stefanchuk.

• Marea Neagră - zonă economică strategică din punct de vedere energetic

Marea Neagră este o zonă economică strategică din punct de vedere energetic nu doar pentru România, ci şi pentru Uniunea Europeană şi NATO, a reieşit din dezbaterile care au avut loc, în cadrul forumului, cu privire la potenţialul energetic al întregii zone.

"În august 2021 am atras atenţia, chiar şi la şedinţa Consiliului UE, asupra unor posibile manipulări de piaţă a preţurilor gazelor naturale de Federaţia Rusă prin Gazprom, dar nu a fost luată în serios atenţionarea făcută de mine. Ulterior am văzut toţi că această manipulare a preţului a pregătit practic invazia rusă în Ucraina. Putin şi Federaţia Rusă au dorit astfel să creeze probleme mari şi dezbinare în Europa, să facă o furtună perfectă, dar nu au reuşit pentru că Europa, SUA şi NATO au rămas unite şi am trecut cu bine peste apocalipsa iernii care se anunţa, dar care nu a mai venit. (...) România are obiectiv independenţa energetică. Ne-am mutat obiectivul din securitate energetică în independenţă pentru că putem să îl atingem prin programul nuclear, prin exploatarea gazelor din Marea Neagră şi prin transformarea sistemului energetic naţional prin trecerea de la producţia de energie pe cărbune la energie regenerabilă prin folosirea gazului natural în tranziţia ecologică. Marea Neagră e un bazin energetic ce poate asigura stabilitatea şi securitatea energetică pentru toată regiunea. În privinţa gazelor naturale, sunt convins că decizia de investiţie a celor de la Petrom şi Romgaz va fi luată în acest an şi vom începe exploatarea efectivă în anul 2026, an care ne va aduce independenţa în acest domeniu şi securitatea regională în energie. Când vorbim despre energie în această zonă, vorbim şi despre potenţialul de vânt al Mării Negre şi vă anunţ că este finalizată în proporţie de 95% legea offshore wind şi vrem ca ea să fie cât mai repede aprobată pentru a da drumul la licitaţii pentru perimetrele din Marea Neagră şi pentru a avea o energie curată, verde. Zona Dobrogei mai înseamnă energie nucleară, cele două reactoare 1 şi 2 şi construcţia celor două noi reactoare, 3 şi 4. Nu putem să uităm şi de reactorul nuclear de la Doiceşti care va beneficia de cea mai nouă tehnologie în domeniu, SMR. Ne trebuie interconectivitate pentru a putea evacua energia produsă în est la vest, printr-un cablu de curent continuu pe culoarul conductei Brua, care va fi conectat la coridorul verde care pleacă din Azerbaidjan şi va ajunge în Europa de Vest", a declarat Virgil Popescu, ministrul Energiei.

El a arătat că România sprijină Republica Moldova pentru integrarea ei energetică în Uniunea Europeană şi că în acest scop va fi mărită capacitatea de transport a gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău şi va fi realizată o linie de înaltă tensiune de 400 kilovolţi ce va lega Suceava de Chişinău.

"Republica Moldova va încheia un contract de tip PPE pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Vrem să aprovizionăm Republica Moldova cu energie electrică produsă în România şi să nu mai fie dependentă de energie din terţe surse nesigure", a precizat Virgil Popescu.

Reprezentanţii Transgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica şi Petrom au prezentat proiectele energetice de la Marea Neagră, proiecte care măresc dimensiunea strategică a întregii zone şi arată potenţialul economic al acesteia.

Din toate cele de mai sus reiese că este nevoie de conturarea unei arhitecturi de securitate în Marea Neagră, nu doar prin prisma nevoilor fiecărui stat riveran, ci şi prin prisma potenţialului economic şi energetic pe care îl reprezintă întreaga zonă.

Lucrările forumului vor continua astăzi cu noi teme de dezbatere.