Corveta fantomă: un nou contract atribuit direct, după eşecul monumental al licitaţiei din 2019

Forţele Navale Române vor fi dotate cu o navă nouă, tip corvetă uşoară, capabilă să execute, în cel mai scurt timp, o multitudine de misiuni, au decis membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, potrivit comunicatului de presă emis de Administraţia Prezidenţială în urma şedinţei ce a avut loc vinerea trecută, la convocarea preşedintelui interimar Ilie Bolojan. Ministerul Apărării Naţionale a fost însărcinat cu iniţierea demersurilor pentru realizarea urgentă a achiziţiei.

Potrivit comunicatului de presă, "dotarea cu o astfel de navă va avea un impact semnificativ asupra flotei existente, fiind parte a programelor de modernizare şi înzestrare aflate în diferite faze de derulare".

Din comunicatul Administraţiei Prezidenţiale reiese că, în speţă, dată fiind urgenţa achiziţiei, probabil că vom avea de-a face cu o atribuire directă a contractului privind corveta respectivă şi rămâne să vedem cine va fi constructorul naval care va primi respectivul contract.

Nu de alta, dar eşecul licitaţiei pentru cele patru corvete marine destinate Forţelor Navale Române este recent şi a pornit tot de la ideea unei atribuiri directe. Mai precis, în anul 2016, guvernul Cioloş a decis ca respectivul contract să fie atribuit direct şantierului Damen Galaţi, numai că în anul 2017 preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care era şi preşedintele Camerei Deputaţilor, le-a cerut colegilor săi din Parlament să respingă solicitarea trimisă în urmă cu un an de guvernul Cioloş şi, în loc de atribuire directă, să solicite noului Executiv să urmeze procedura achiziţiei publice, cu mai mulţi ofertanţi. Procedura respectivă a fost aprobată de guvernul Dăncilă în martie 2018 şi a fost finalizată abia la finalul lunii iunie 2019, când fostul ministrul al Apărării Naţionale, Beniamin Leş a anunţat că cele patru corvete vor fi realizate de asocierea franco-română Naval Group-Şantierul Naval Constanţa. Din acel moment şi până în primăvara anului trecut au existat foarte multe întâlniri în care partea română a încercat să convingă partea franceză să semneze contractul, dar cei de la Naval Group au revenit asupra ofertei iniţiale şi au spus că nu mai pot duce la capăt contractul pe aceeaşi sumă, ci pe una mai mare, fapt ce a dus la rezilierea întregii proceduri de achiziţie publică.

Toate aceste aspecte au fost relatate, din 2019 şi până acum, în paginile ziarului BURSA.

Citeşte HOTĂRÂRI DE GUVERN CU DEDICAŢIE Corvetele marine, o afacere franco-română

Citeşte Negociere interminabilă a contractului pentru corvetele destinate Forţelor Navale

Citeşte Achiziţia corvetelor - anulată după patru ani, niciun vinovat tras la răspundere

Citeşte Ciolacu îngroapă corvetele lui Dăncilă: Forţele Navale rămân fără vasele de luptă

Surse din cadrul Guvernului ne-au transmis, imediat după şedinţa CSAT, că acum ar fi vorba despre achiziţia directă a unei nave care este deja construită şi că în speţă ar fi vorba despre un şantier naval din Turcia.

Oricum, cu şi fără corveta respectivă, potrivit Administraţiei Prezidenţiale "Armata României va continua să îşi concentreze eforturile strategice pentru consolidarea capacităţii de apărare la nivel naţional şi aliat, în vederea descurajării şi combaterii eficiente a tuturor tipurilor de ameninţări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură".

În cadrul şedinţei de vineri, potrivit sursei citate, membrii CSAT au mai discutat despre măsurile pe care le vom continua la nivel naţional pentru gestionarea eficientă a efectelor situaţiei din imediata noastră vecinătate, precum şi despre acţiunile menite să consolideze contribuţia la apărarea colectivă în cadrul NATO şi la întărirea dimensiunii europene de securitate şi apărare. De aceea, CSAT ia în calcul "o creştere etapizată a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare, fără a crea dezechilibre bugetare, utilizând în acest sens instrumentele europene", conform comunicatului de presă emis de Administraţia Prezidenţială.

Totodată, în CSAT au fost analizate şi aprobate rapoartele privind activitatea desfăşurată de instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2024 şi principalele obiective pentru anul 2025, precum şi rapoartele privind execuţia bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranţei naţionale de către aceste instituţii. De asemenea, membrii Consiliului au evaluat şi Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea din 2024, raport care va fi trimis spre aprobare Parlamentului României.