BEI, sub presiune: Liderii europeni solicită un sprijin financiar mai mare pentru industria de apărare

Într-un efort concertat fără precedent, România şi alte 18 state membre ale Uniunii Europene au semnat şi transmis o scrisoare către Banca Europeană de Investiţii (BEI), cerând un rol mai activ al acesteia în finanţarea sectorului de securitate şi apărare, se arată într-un articol publicat pe site-ul Euractiv, care precizează că această iniţiativă vine pe fondul intensificării provocărilor de securitate la nivel global şi al nevoii acute de investiţii în producţia şi achiziţia de echipamente militare moderne.

Sursa citată arată că în scrisoarea adresată conducerii BEI, liderii europeni pledează pentru o revizuire semnificativă a politicilor băncii în ceea ce priveşte investiţiile în apărare. Aceştia consideră că instituţia trebuie să adopte o abordare mai flexibilă şi să faciliteze accesul statelor europene la fonduri pentru dezvoltarea capacităţilor defensive.

În acest sens, sunt avansate trei propuneri esenţiale. Prima se referă la revizuirea listei de activităţi excluse de la finanţare. În prezent, BEI nu finanţează proiecte care implică muniţii, arme sau infrastructură militară dedicată. Statele semnatare solicită eliminarea unor restricţii din această listă pentru a permite finanţarea unor fabrici noi de echipamente de apărare şi a altor proiecte cu caracter strategic. O astfel de măsură ar putea stimula industria europeană de apărare şi ar reduce dependenţa de importurile din afara blocului comunitar.

Liderii europeni mai cer creşterea fondurilor disponibile pentru investiţiile din industria de apărare. În prezent, BEI alocă fonduri limitate pentru proiectele cu aplicaţii în domeniul securităţii. Chiar dacă şefa instituţiei, Nadia Calvino, a anunţat recent o dublare a sumelor disponibile pentru astfel de proiecte în 2025 (de la 1 miliard, anul trecut, la 2 miliarde euro), liderii europeni solicită ca această sumă să fie semnificativ extinsă. Cu toate acestea, BEI a exprimat îngrijorări privind subutilizarea fondurilor deja disponibile, ceea ce indică necesitatea unor politici mai clare privind alocarea acestora.

O altă propunere vizează emiterea de "obligaţiuni de apărare", o formă de împrumut colectiv prin care BEI ar putea mobiliza resurse financiare semnificative pentru statele membre. Această iniţiativă ar trebui însă analizată în consultare cu pieţele financiare şi agenţiile de rating, pentru a evita riscuri privind stabilitatea financiară a BEI şi menţinerea ratingului său de credit AAA.

Sursa citată menţionează că semnatarii scrisorii înaintată BEI sunt Finlanda, Belgia, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, România, Slovacia, Spania şi Suedia. Majoritatea acestor state au cerut revizuirea mandatului BEI încă din primăvara anului trecut, ceea ce a condus la modificarea criteriilor pentru finanţarea proiectelor cu dublă utilizare (civilă şi militară). Cu toate acestea, nu există o garanţie că schimbările solicitate vor fi implementate rapid, având în vedere că deciziile BEI sunt guvernate de statele membre, iar conducerea instituţiei adoptă o abordare precaută.

Unul dintre principalele obstacole în calea modificărilor propuse este impactul asupra pieţelor financiare. Banca Europeană de Investiţii trebuie să menţină un echilibru între sprijinirea industriei de apărare şi respectarea criteriilor ESG (Environmental, Social, and Governance), care descurajează investiţiile în producţia de armament. În acest context, o eventuală revizuire a acestor criterii de către Comisia Europeană ar putea facilita implicarea mai mare a BEI în acest sector.