Achiziţia corvetelor - anulată după patru ani, niciun vinovat tras la răspundere

Procedura de achiziţie a celor patru corvete destinate Forţelor Navale Române a fost anulată, cupă cum a anunţat, sec, Ministerul Apărării Naţionale, în urmă cu două zile, prin intermediul unui comunicat de presă. Anularea procedurii are loc la patru ani şi o lună de la atribuirea contractului respectiv asocierii franco-române Naval Group-Şantierul Naval Constanţa, competitor care făcuse o ofertă de 1,2 miliarde euro, cu 50 milioane euro mai mică decât aceea înaintată de compania Damen. Aceasta din urmă deţine Şantierul Naval Galaţi, unde a construit în ultimii 20 de ani mai multe nave militare pe care le-a livrat unor state membre NATO, dar şi unor parteneri ai Alianţei din diferite zone ale Globului. În cei patru ani şi o lună, contractul nu a fost semnat de asocierea franco-română deoarece aceasta nu era mulţumită, conform surselor noastre, de anumiţi termeni contractuali şi ar fi dorit, în mod special, majorarea preţului ofertat, prin prisma creşterii preţurilor la materii prime, materiale şi echipamente în urma crizelor suprapuse din ultimii trei ani.

Comunicatul MApN este unul care nu vorbeşte despe vinovaţi, despre responsabili, ci doar despre anularea procedurii. În condiţiile în care achiziţia s-a desfăşurat în condiţii cel puţin suspecte, care nu au fost luate în considerare de procurorii anticorupţie şi nici de procurorii militari - caietul de sarcini a fost modificat la cererea părţii franceze, în urma şedinţelor comune pe care reprezentanţii Naval Group şi ai Şantierului Naval Constanţa le-au avut cu reprezentanţii ministerului -, ar fi fost normal ca toţi membrii comisiei de licitaţie care au atribuit acest contract asocierii franco-române să fie demişi din funcţiile deţinute şi să plece acasă. Nu s-a întâmplat nimic din toate acestea, pentru că reprezentanţii MApN au preferat să pună capul în nisip şi să nu îşi asume niciunul dintre momentele care au dus la eşecul acestei proceduri de achiziţie. Menţionăm că în cei cinci ani care au trecut de la demarare procedurii de achiziţie a corvetelor şi până la anularea acesteia, în fruntea MApN au fost următorii miniştri: Mihai Fifor (PSD), Gabriel Leş (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Vasile Dîncu (PSD) şi Angel Tîlvăr (PSD).

Aşa cum nota ziarul Bursa, actul normativ prin care guvernul Dăncilă aproba procedura de achiziţie a corvetelor (HG 48/2018), a fost întocmit ţinând cont de solicitările formulate de partea franceză. Acest fapt reiese foarte clar din ordonanţa de clasare dată de Parchetul Militar în dosarul penal nr. 8/P/2019, unde martorii audiaţi - în speţă toţi membrii comisiei de licitaţie din cadrul Departamentului pentru Armamente al MApN - susţin indirect că hotărârea de guvern adoptată de guvernul Dăncilă privind procedura achiziţiei corvetelor a inclus toate elementele solicitate de partea franceză.

În dosarul respectiv, martorul comandor inginer V.G., mebru al comisiei de evaluare, a declarat următoarele: "În cadrul procesului de transparenţă decizională au fost primite mai multe propuneri de modificare a criteriilor de calificare şi condiţiilor de participare la procedură din partea mai multor persoane fizice şi juridice, printre care Şantierul Naval Constanţa şi Naval Gorup SA. Practic, cei doi operatori economici ne comunicau faptul că, în condiţiile criteriului de calificare menţionate proiectul de act normativ, ei nu s-ar fi calificat în etapa de dialog. Ulterior, în luna octombrie 2017, a avut loc la Bucureşti, la sediul Departamentului pentru Armamente, Comitetul mixt Româno-Francez, la care au participat reprezentanţi ai Departamentului pentru Armamente din partea MApN, reprezentanţi ai Ministerului francez al Apărării şi reprezentanţi ai unor operatori economici de profil, români şi francezi. Nu îmi amintesc dacă la acest comitet au participat şi reprezentanţii Naval Group, dar cred că este posibil să fi fost împreună cu cei ai MBDA şi reprezentanţi ai Şantierului Naval Constanţa. În cadrul acestui comitet, reprezentanţii Ministerului francez al Apărării au reiterat poziţia enunţată anterior de Naval Group şi de Şantierul Naval Constanţa (...) solicitând modificarea criteriilor de calificare şi a condiţiilor de participare la procedură astfel încât Naval Group să poată participa la procedură. A urmat o discuţie pe marginea acestui subiect în urma căruia Secretarul de Stat pentru Armamente a ordonat să dispunem măsurile necesare în vederea modificării criteriilor de calificare. (...) În final, proiectul de hotărâre de guvern a fost aprobat, fiind adoptată HG nr. 48/2018, în luna februarie 2018".

• Criterii de eligibilitate modificate la solicitarea asocierii Naval Group-Şantierul Naval Constanţa

Declaraţia de mai sus este susţinută şi de afirmaţiile făcute de martorul P.R., colonel inginer, membru al comisiei de evaluare în cadrul Programului Corvetă Multifuncţională, care a spus în faţa procurorului de caz: "La sfârşitul anului 2017, cu ocazia Comitetului mixt Româno-Francez desfăşurat la sediul Departamentului pentru Armamente, la care au participat alături de reprezentanţi ai MApN, reprezentanţi ai DGA (corespondentul din Franţa al Departamentului pentru Armamente) şi reprezentanţi ai operatorilor economici de profil din Franţa şi România. Astfel, din partea MApN a participa Secretarul de stat pentru Armamente, V.F.L., subsemnatul, şefi ai Direcţiilor din Departamentul pentru Armamente, şefii resurselor Statului Major al Forţelor Navale şi ai Statului Major al Forţelor Aeriene, precum şi alţi ofiţeri din Departamentul pentru Armamente. Printre operatorii economici de profil din Franţa s-a aflat şi reprezentantul companiei Naval Group, iar printre operatorii economici români s-a aflat şi reprezentantul Şantierului Naval Constanţa. În cadrul discuţiilor, la un moment dat, reprezentanţii Naval Group şi ai Şantierului Naval Constanţa s-au ridicat şi au supus discuţiei faptul că în cadrul proiectului de act normativ pentru achiziţia produsului corvetă multifuncţională au fost stabilite criterii de clasificare restrictive, criterii care nu permit participarea celor două companii la o eventuală procedură de achiziţie. (...) Secretarul de stat pentru Armamente, respectiv V.F.L., mi-a explicat faptul că aceste companii nu se califică întrucât nu respectă unul dintre criteriile de calificare, respectiv experienţa similară. (...) Totodată, Secretarul de stat pentru Armamente a dispus tuturor celor aflaţi în sală din partea MApN să modifice criteriile de calificare astfel încât să se asigure condiţiile participării la procedură a companiei Naval Group, lucru care s-a şi întâmplat. Din câte îmi amintesc, la scurt timp după Comitetul mixt Româno-Francez s-a dispus o convocare la sediul Direcţiei Management Contracte, având în vedere dispoziţia dată de Secretarul de stat pentru Armamente. În urma acestei convocări a fost întocmită o minută (...) cu privire la şedinţa din 10.10.2017 (...), iar Comitetul mixt Româno-Francez a avut loc anterior acestei minute. În urma acestei şedinţe, a fost modificat criteriul de calificare cu privire la noţiunea de experienţă similară".

Acest lucru reiese şi din declaraţia generalului de brigadă inginer L.I., locţiitor al Şefului Departamentului pentru Armamente în anul 2017, care a afirmat, în faţa procurorului militar: "Nu mai reţin ce au solicitat operatorii economici, deoarece aceste documente erau direcţionate de către Secretarul de stat pentru Armamente către structurile cu atribuţii (...). Ca urmare a observaţiilor şi a sugestiilor primite (...), s-a pus în discuţie modificarea criteriului deplasamentului navei care urma să fie ofertată. (...)În toamna anului 2017 am participat, în calitate de membru al delegaţiei române, la Comitetul mixt Româno-Francez desfăşurat la sediul Departamentului pentru Armamente, ocazie cu care şeful structurii similare a subliniat faptul că deplasamentul navei nu influenţează celelalte caracteristici tehnico-tactice, ci misiunile definesc clasa navei. Acesta spunea, mai voalat, că, prin acest criteriu de calificare, care în opinia lui era de importanţă secundară, erau discriminaţi producătorii tradiţionali din Europa prin faptul că intervalul cu privire la deplasament restrângea numărul de competitori care puteau participa la procedură. (...) Cred că după acest comitet a fost convocat un grup de lucru care a reanalizat criteriul de calificare cu prins în proiectul de act normativ referitor la deplasamentul navei".

În acelaşi sens este şi depoziţia depusă de martorul E.C., comandor inginer, membru al aceleeaşi comisii de evaluare. Acesta a declarat în faţa procurorului militar: "În luna octombrie 2017, urmare a ordinului Secretarului de stat pentru Armamente (...) s-a stabilit ca definiţia navei similare să fie modificată în privinţa deplasamentului, stabilindu-se intervalul cuprins între 1600 şi 3500 de tone, faţă de intervalul 2000 -3500 de tone prevăzut iniţial. (...) Nu cunosc din ce motive a fost solicitată această modificare. Am aflat de la colegi doar faptul că acest ordin ar fi apărut în urma Comitetului Mixt Româno-Francez. Nu cunosc ce s-a discutat la acest comitet. (...) În februarie 2018, a fost adoptată HG nr.48/2018 şi, din câte îmi amintesc, au fost făcute mai multe modificări, după cum urmează: din definiţia navei similare a dispărut limita superioară de 3500 de tone a deplasamentului; ofertanţii să facă parte din state membre NATO şi UE, faţă de state membre NATO (nota redactorului - cum era iniţial); din comisia de evaluare a fost eliminată participarea membrilor din cadrul OCATS (nota redactorului - Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială). (...) Revin şi arăt faptul că în perioada în care proiectul de HG s-a aflat în transparenţă decizională au fost primite mai multe comentarii şi propuneri de modificare a acestui proiect de act normativ, printre care şi cele ale Naval Group (Franţa) şi Şantierul Naval Constanţa. (...) Reţin că Naval Group (Franţa) solicitase eliminarea limitei superioare de 3500 de tone a deplasamentului".

• Risc de securitate, ignorat de oficialii MApN

Faţă de cele de mai sus, suntem curioşi cum s-au derulat negocierile între Naval Group şi funcţionarii MApN, în perioada 2 iulie 2019-7 august 2023, cu privire la contractul pe care partea franceză a refuzat să îl semneze în aceşti patru ani. Poate procurorii militari se vor sesiza şi vor verifica de ce Forţele Navale Române nu dispun de corvetele necesare şi cine se face vinovat de acest lucru. Pare să fie foarte simplu să arunci vina doar pe Naval Group, dar să nu fie sancţionat niciun funcţionar din MApN care a fost implicat în respectiva procedură de achiziţie publică.

Din păcate, actualul ministru Angel Tîlvăr nu vrea sau nu poate să facă acest lucru şi există riscul ca şi alte proceduri de achiziţii să aibă aceeaşi soartă precum aceea a corvetelor destinate Forţelor Navale. Mai ales că, potrivit presei franceze, procedura de achiziţie demarată de MapN pentru trei sisteme de obuziere autopropulsate pe şenile şi unde favoriţi par, la prima vedere, sud-coreeni de la Hanwha Defense care oferă obuzierul K9 Thunder, va fi perturbată de participarea holdingului european din industria de apărare, KDNS, care oferă obuzierul francez Caesar şi oferă un termen de livrare foarte scurt - 14 luni, faţă de cel de trecut în procedura de licitaţie.

Saga corvetelor seamănă pe alocuri cu situaţia celor 12 submarine australiene ce ar fi trebuit să fie construite de Naval Group, conform contractului semnat în anul 2016 între cele două părţi şi reconfirmat în aanul 2019. Dacă statului român i-au trebuit patru ani să anuleze procedura de licitaţie în urma nesemnării contractului de către partea franceză, australienii au avut nevoie de cinci ani, perioadă în care s-au confruntat permanent cu solicitările Naval Group privind modificarea preţului final al celoe 12 submarine. Sătui de pretenţiile francezilor, australienii au reziliat contractul cu Naval Group, plătind despăgubiri şi vor construi submarinele respective în parteneriat cu companii din SUA şi Marea Britanie.

Cert este că MApN a ajuns la concluzia pe care ne-o semnala în urmă cu un an un funcţionar din cadrul ministerului, care susţinea că realizarea corvetelor de către Naval Group nu va aduce nicio noutate din punct de vedere tehnic în Marea Neagră, deoarece tehnica militară ce va fi pusă pe corvetele respective va fi depăşită deoarece ea corespunde cerinţelor formulate de Forţele Navale Române în perioada 2015-2017.

"În actualele condiţii în care se desfăşoară ostilităţile din Ucraina, inclusiv în Marea Neagră, nu se mai poate vorbi despre corvete ultraperformante. Contractul care trebuie semnat de Naval Group nu mai poate fi upgradat din punct de vedere al capabilităţilor şi capacităţilor solicitate iniţial, decât ulterior, după definitivarea lui", ne transmitea sursa citată.

Aceasta atrăgea atenţia că, în ceea ce priveşte sistemele radar, hardurile şi softurile ce urmau să fie instalate pe viitoarele corvete, există un risc despre care nu vorbeşte nimeni.

"Poate totuşi îşi aminteşte cineva că Franţa, în urmă cu câţiva ani, în conflictul din Siria, «a reuşit» să lanseze de pe fregatele sale multirol doar trei din cele opt rachete construite de MBDA, iar acest lucru a fost pus pe seama unei erori de soft elaborat de Thales, şi nu a unei spargeri a acestuia de către unităţile forţelor armate ruse aflate pe ţărmul Siriei, deşi din analiza a ceea ce s-a întâmplat anterior în portul Nantes ar conduce la o altă concluzie", ne spunea angajatul MApN.