HOTĂRÂRI DE GUVERN CU DEDICAŢIE Corvetele marine, o afacere franco-română

Scandalul legat de achiziţia corvetelor marine capătă noi conotaţii, odată cu trecerea timpului, şi demonstrează că întrebările ridicate de Ziarul BURSA în articolele publicate de-a lungul ultimilor doi ani cu privire la acest subiect sunt întemeiate şi că instituţiile ar trebui să ofere răspunsuri clare referitoare la procedura respectivă.

La începutul lunii iulie 2019, când fostul ministru al Apărării Naţionale, Gabriel Beniamin Leş, anunţa că respectivul contract a fost oferit asocierii franco-române Naval Group-Şantierul Naval Constanţa, în baza criteriului preţul cel mai scăzut, informam cititorii noştri că este cel puţin ciudat faptul că anunţul făcut de ministrul de resort este făcut după ce, cu câteva zile înainte, a avut o întâlnire cu omologul său francez, Florence Parly.

Mai mult, după acest anunţ, întâlnirile franco-române s-au intensificat, chiar dacă, între timp, la începutul lunii noiembrie 2019 guvernarea Dăncilă a fost înlocuită de Cabinetul Orban.

Amintim în acest context că, în 17 decembrie 2019, cu şase zile înainte ca premierul Ludovic Orban să îşi asume în Parlament, bugetul de stat pentru anul 2020, în care erau trecute şi cheltuielile pentru înzestrarea Armatei, şeful Guvernului şi ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au avut o întâlnire, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii companiei franceze Naval Group, eveniment la care a participat şi Michele Ramis, ambasadorul de atunci Franţei la Bucureşti. Menţionăm că întâlnirea respectivă a avut loc cu câteva ore înainte de şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, unde urma să fie avizat bugetul de stat cu privire la MApN, MAI, SRI, SIE şi SPP.

Mai mult, în 23 iulie 2020, aflat în vizită la Şantierul Naval Constanţa, premierul Ludovic Orban cerea Ministerului Apărării Naţionale să semneze cât mai repede contractul cu şantierul respectiv şi cu cei de la Naval Group pentru a fi demarată construirea celor patru corvete marine şi repararea şi modernizarea fregatelor Regele Ferdinand şi Regina Maria. Cerinţa premierul era cel puţin ciudată atât timp cât cu câteva zile înainte MApN anunţase printr-un comunicat de presă că mai sunt câteva dosare pe rolul instanţelor civile referitoare la achiziţia respectivă şi aşteaptă soluţionarea lor rapidă.

În urmă cu aproape două luni, în 4 septembrie 2020, premierul Ludovic Orban a avut o nouă întâlnire, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii Naval Group, întrevedere la care tema principală de discuţie a fost contractul privind cele patru corvete marine.

Iar ieri Ludovic Orban s-a deplasat în vizită oficială în Franţa, însoţit de ministrul de externe, Bogdan Aurescu, de ministrul Economiei, Virgil Popescu, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şi de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pentru semnarea foii de parcurs privind parteneriatul strategic România-Franţa. Parteneriat în care, bineînţeles, este inclusă şi cooperarea în domeniul militar şi al industriei de apărare.

Toate aceste lucruri, în privinţa corvetelor marine, au fost însă bine puse la punct încă din timpul guvernărilor social-democrate Tudose şi Dăncilă, ca dovadă că reformiştii lui Emmanuel Macron au cooperat foarte bine cu reprezentanţii PSD-ului condus de Liviu Dragnea şi continuă să coopereze foarte bine şi cu actualul guvern liberal condus de Ludovic Orban. Pentru Franţa, interesul economic este primordial şi nu se schimbă în ciuda guvernelor care se perindă la Palatul Victoria.

• Proiect de act normativ, modificat la solicitarea părţii franceze

Acest fapt reiese foarte clar şi din ordonanţa de clasare dată de Parchetul Militar în dosarul penal nr.8/P/2019, unde martorii audiaţi - în speţă toţi membrii comisiei de licitaţie din cadrul Departamentului pentru Armamente al MApN - susţin că guvernele Tudose şi Dăncilă au pregătit, promovat şi, în final, adoptat o hotărâre în care au fost introduse toate cerinţele părţii franceze privind achiziţia publică a corvetelor marine ce urma să se desfăşoare în urma adoptării actului administrativ.

În motivarea ordonanţei respective, procurorul militar Tiberiu Cozma reţine din depoziţia martorului comandor inginer V.G., mebru al comisiei de evaluare următoarele:

"În cadrul procesului de transparenţă decizională au fost primite mai multe propuneri de modificare a criteriilor de calificare şi condiţiilor de participare la procedură din partea mai multor persoane fizice şi juridice, printre care Şantierul Naval Constanţa şi Naval Gorup SA. Practic cei doi operatori economici ne comunicau faptul că, în condiţiile criteriului de calificare menţionate proiectul de act normativ, ei nu s-ar fi calificat în etapa de dialog. Ulterior, în luna octombrie 2017 a avut loc la Bucureşti, la sediul Departamentului pentru Armamente, Comitetul mixt Româno-Francez, la care au participat reprezentanţi ai Departamentului pentru Armamente din partea MApN, reprezentanţi ai Ministerului francez al Apărării şi reprezentanţi ai unor operatori economici de profil, români şi francezi. Nu îmi amintesc dacă la acest comitet au participat şi reprezentanţii Naval Group, dar cred că este posibil să fi fost împreună cu cei ai MBDA şi reprezentanţi ai Şantierului Naval Constanţa. În cadrul acestui comitet, reprezentanţii Ministerului francez al Apărării au reiterat poziţia enunţată anterior de Naval Group şi de Şantierul Naval Constanţa (...) solicitând modificarea criteriilor de calificare şi a condiţiilor de participare la procedură astfel încât Naval Group să poată participa la procedură. A urmat o discuţie pe marginea acestui subiect în urma căruia Secretarul de Stat pentru Armamente a ordonat să dispunem măsurile necesare în vederea modificării criteriilor de calificare. (...) În final, proiectul de hotărâre de guvern a fost aprobat, fiind adoptată HG nr. 48/2018, în luna februarie 2018".

Declaraţia de mai sus este susţinută şi de afirmaţiile făcute de martorul P.R., colonel inginer, membru al comisiei de evaluare în cadrul Programului Corvetă Multifuncţională care a spus în faţa procurorului de caz:

"La sfârşitul anului 2017, cu ocazia Comitetului mixt Româno-Francez desfăşurat la sediul Departamentului pentru Armamente, la care au participat alături de reprezentanţi ai MApN, reprezentanţi ai DGA(corespondentul din Franţa al Departamentului pentru Armamente) şi reprezentanţi ai operatorilor economici de profil din Franţa şi România. Astfel, din partea MApN a participa Secretarul de stat pentru Armamente, V.F.L., subsemnatul, şefi ai Direcţiilor din Departamentul pentru Armamente, şefii resurselor Statului Major al Forţelor Navale şi ai Statului Major al Forţelor Aeriene, precum şi alţi ofiţeri din Departamentul pentru Armamente. Printre operatorii economici de profil din Franţa s-a aflat şi reprezentantul companiei Naval Group, iar printre operatorii economici români s-a aflat şi reprezentantul Şantierului Naval Constanţa. În cadrul discuţiilor, la un moment dat, reprezentanţii Naval Group şi ai Şantierului Naval Constanţa s-au ridicat şi au supus discuţiei faptul că în cadrul proiectului de act normativ pentru achiziţia produsului corvetă multifuncţională au fost stabilite criterii de clasificare restrictive, criterii care nu permit participarea celor două companii la o eventuală procedură de achiziţie. (...) Secretarul de stat pentru Armamente, respectiv V.F.L., mi-a explicat faptul că aceste companii nu se califică întrucât nu respectă unul dintre criteriile de calificare, respectiv experienţa similară. (...) Totodată, Secretarul de stat pentru Armamente a dispus tuturor celor aflaţi în sală din partea MApN, să modifice criteriile de calificare astfel încât să se asigure condiţiile participării la procedură a companiei Naval Group, lucru care s-a şi întâmplat. Din câte îmi amintesc, la scurt timp după Comitetul mixt Româno-Francez s-a dispus o convocare la sediul Direcţiei Management Contracte având în vedere dispoziţia dată de Secretarul de stat pentru Armamente. În urma acestei convocări a fost întocmită o minută (...) cu privire la şedinţa din 10.10.2017 (...), iar Comitetul mixt Româno-Francez a avut loc anterior acestei minute. În urma acestei şedinţe, a fost modificat criteriul de calificare cu privire la noţiunea de experienţă similară".

• Număr de participanţi mărit, dar fără companii din Turcia, conform modificării introdusă în urma şedinţei Comitetului mixt româno-francez

Declaraţiile de mai sus arată că, practic, actele normative care au stat la baza procedurii de achiziţie publică a corvetelor marine au fost întocmite după dictarea părţii franceze, adică a reprezentanţilor Ministerului Apărării din Hexagon şi reprezentanţilor Naval Group.

Acest lucru reiese şi din declaraţia generalului de brigadă inginer L.I., locţiitor al Şefului Departamentului pentru Armamente în anul 2017, care a afirmat în faţa procurorului militar: "Nu mai reţin ce au solicitat operatorii economici, deoarece aceste documente erau direcţionate de către Secretarul de stat pentru Armamente către structurile cu atribuţii (...). Ca urmare a observaţiilor şi sugestiilor primite (...) s-a pus în discuţie modificarea criteriului deplasamentului navei care urma să fie ofertată. (...)În toamna anului 2017 am participat, în calitate de membru al delegaţiei române, la Comitetul mixt Româno-Francez desfăşurat la sediul Departamentului pentru Armamente, ocazie cu care şeful structurii similare a subliniat faptul că deplasamentul navei nu influenţează celelalte caracteristici tehnico-tactice, ci misiunile definesc clasa navei. Acesta spunea, mai voalat, faptul că prin acest criteriu de calificare, care în opinia lui era de importanţă secundară, erau discriminaţi producătorii tradiţionali din Europa prin faptul că intervalul cu privire la deplasament restrângea numărul de competitori care puteau participa la procedură. (...) Cred că după acest comitet a fost convocat un grup de lucru care a reanalizat criteriul de calificare cu prins în proiectul de act normativ referitor la deplasamentul navei".

În acelaşi sens este şi depoziţia depusă de martorul E.C., comandor inginer, membru al aceleeaşi comisii de evaluare. Acesta a declarat în faţa procurorului militar: "În luna octombrie 2017, urmare a ordinului Secretarului de stat pentru Armamente (...) s-a stabilit ca definiţia navei similare să fie modificată în privinţa deplasamentului, stabilindu-se intervalul cuprins între 1600 şi 3500 de tone, faţă de intervalul 2000 -3500 de tone prevăzut iniţial. (...) Nu cunosc din ce motive a fost solicitată această modificare. Am aflat de la colegi doar faptul că acest ordin ar fi apărut în urma Comitetului Mixt Româno-Francez. Nu cunosc ce s-a discutat la acest comitet. (...) În februarie 2018, a fost adoptată HG nr.48/2018 şi, din câte îmi amintesc, au fost făcute mai multe modificări după cum urmează: din definiţia navei similare a dispărut limita superioară de 3500 de tone a deplasamentului; ofertanţii să facă parte din state membre NATO şi UE, faţă de state membre NATO (nota redactorului - cum era iniţial); din comisia de evaluare a fost eliminată participarea membrilor din cadrul OCATS (nota redactorului -

Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială). (...) Revin şi arăt faptul că în perioada în care proiectul de HG s-a aflat în transparenţă decizională au fost primite mai multe comentarii şi propuneri de modificare a acestui proiect de act normativ, printre care şi cele ale Naval Group (Franţa) şi Şantierul Naval Constanţa. (...) Reţin că Naval Group (Franţa) solicitase eliminarea limitei superioare de 3500 de tone a deplasamentului".

Deşi toţi membrii comisiei de evaluare audiaţi de procurorul militar susţin că modificarea criteriilor nu a avantajat niciun competitor, ci doar a urmărit mărirea numărului acestora în cadrul procedurii de achiziţie a corvetelor, lucrurile nu stau chiar aşa. Modificarea introdusă cu privire la provenienţa constructorilor, care trebuiau să fie din state atât membre NATO cât şi membre UE, a dus, conform procurorului de caz, la excluderea din competiţie a ofertei depusă de compania turcă STM Savunma Teknlojileri Muhendislik ve Tic As.

• Procurorii militari, neinteresaţi de faptul că un act normativ a fost scris conform propunerilor părţii franceze

Apoi, deşi se ştia încă din 6 noiembrie 2018 că membrii comisiei de evaluare au stabilit că oferta câştigătoare este aceea depusă de Asocierea dintre Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa, pe baza preţului cel mai scăzut, procedura a fost tergiversată de alt Secretar de Stat pentru Armamente, Andrei Ignat, care a sesizat în 11 ianuarie 2019 Parchetul Militar în legătură cu anumite vicii legate de achiziţia corvetelor. Procurorii militari au clasat în aprilie 2020 dosarul penal deschis în urma sesizării formulată de Andrei Ignat - care a fost demis în 9 iunie 2019 de ministrul Gabriel Leş, înaintea întâlnirii de la finalul aceleiaşi luni cu ministrul francez Florence Parly şi cu aproape o lună înainte de a anunţa câştigătorul procedurii de achiziţie privind corvetele.

În motivarea clasării, procurorii reţin că "documentaţia descriptivă prevedea criterii tehnice cu caracter general şi nu reprezenta o specificaţie tehnică de produs, acestea fiind derivate din cerinţele operaţionale ale beneficiarului". Nimic despre faptul că respectivele criterii au fost modificate, aşa cum reiese din materialul probator, în urma şedinţei Comitetului Mixt Româno-Francez la care au participat, în octombrie 2017 - cu trei luni înainte de adoptarea de către guvernul Dăncilă a HG 48/2018, reprezentanţii Naval Group şi ai Şantierului Naval Constanţa.

Cu alte cuvinte, s-a dat liber de la procurorii militari pentru adoptarea unor acte normative scrise în urma dictării partenerilor din Hexagon. Probabil că şi în urma adoptării noii foi de parcurs privind parteneriatul strategic dintre România şi Franţa, vom asista la noi acte normative precum HG 48/2018.