SIERRA QUADRANT:  Risc major de blocaj pe lanţurile comerciale

Aproape 20.000 de afaceri s-au închis în primele două luni din acest an, iar perspectivele primului semestru indică un record negativ al ultimilor 3 ani, un semnal că economia se află în dificultate, conform unui comunicat remis redacţiei. Cele mai mari probleme sunt în comerţ, servicii, industria prelucrătoare şi în sectorul construcţiilor, arată o analiză Sierra Quadrant.

Potrivit sursei citate, numărul companiilor în dificultate, aflate în insolvenţă, cu activitatea suspendată, radiată sau dizolvată, a crescut în primele două luni ale anului cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, la 19.809 societăţi.

11.227 de firme au fost radiate, mai multe cu 17,1% faţă de primele 2 luni din 2021, 5155 au fost dizolvate (+24,4%), 2465 şi-au suspendat activitatea (+18%), iar 962 au intrat în insolvenţă (+22,2%), arată datele ONRC, consultate de Sierra Quadrant.

Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, una dintre cele mai importante companii din sectorul reorganizării business-urilor din România, datele de la Registrul Comerţului vin să confirme reculul economic semnificativ din acest început de an, cauzat de creşterea extrem de puternică a preţurilor utilităţilor, materiilor prime şi a serviciilor, accentuării blocajului financiar şi accesului tot mai limitat la creditare.

",După 2 ani de pandemie, firmele româneşti sunt, în marea lor majoritate, vlăguite financiar. Inflaţia, creşterea necontrolată a preţurilor la energie şi gaze au făcut şi vor continua să facă victime pe bandă rulantă în sectoarele productive. Nu este exclus ca estimările noastre privind numărul firmelor cu probleme în prima parte a anului 2022 să fie depăşite, ca urmare a consecinţelor inflaţiei şi înrăutăţirii generale a condiţiilor din economie'', afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.

Potrivit datelor statitice, cele mai multe victime sunt în sectorul comerţului, în servicii - HORECA şi în construcţii.

În sectorul comerţului, de exemplu, 1580 de firme au fost dizolvate, în primele două luni, cu 30% mai multe decât în 2021, 250 au declarat insolvenţa, 3032 au fost radiate şi 745 şi-au suspendat activitatea. Cele mai multe probleme au fost în Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Cluj, Prahova şi Timiş.

În construcţii, 480 de firme au fost dizolvate (+23%), 183 au intrat în insolvenţă (+28%), 1030 au fost radiate (+18,1%) iar alte 161 şi-au suspendat activitatea.

În industria prelucrătoare, 183 de companii şi-au suspendat activitatea (+21%), 915 au fost radiate (+16%), 101 au intrat în insolvenţă şi 440 au fost dizolvate (+16,7%).

"Radiografia financiară a începutului de an indică o accentuare a problemelor de finanţare a business-ului, dublată de o adâncire a pierderilor financiare generate de creşterea costurilor logistice. 6 din 10 firme aflate în dificultate în prezent au legătură cu consumul, iar scăderea vânzărilor în volum completează tabloul provocărilor economice ale începutului de an'', arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit datelor statistice, dincolo de fluctuaţiile obişnuite ale numărului de companii aflate în dificultate, principalul semnal de alarmă este faptul că sunt din ce în ce mai multe firme din sectorul producţiei.

"De la fabrici de pâine la producători de mobilă, subansamble din industrie sau firme din sectorul agricol (sere, ferme de animale, fabrici de prelucrare a produselor vegetale), creşterea costurilor operaţionale le-a afectat puternic. În unele cazuri, triplarea preţurilor la energie şi gaze, scumpirea semnificativă a motorinei şi creşterea preţurilor materialelor de producţie le-au trimis direct în incapacitate de plată. Pentru aceste firme, insolvenţa, concordatul preventiv, în general reorganizarea business-ului şi protejarea în faţa creditorilor au devenit principalele coordonate de supravieţuire'', afirmă specialiştii de la Sierra Quadrant.

Potrivit estimărilor companiei, printre sectoarele ce vor avea cea mai mult de suferit în 2022 se va afla cel al construcţiilor. Dincolo de cele aproape 2000 de firme aflate în dificultate în primele două luni, experţii estimează că numărul companiilor cu probleme ar putea trece de 15.000 până la finele anului.

La finele anului trecut, 1044 de firme de construcţii se aflau în insolvenţă, 900 îşi suspendaseră activitate, 2999 erau declarate dizolvate şi 6201 fuseseră radiate de la ONRC.

În acest început de an, numai în primele două luni 480 de firme au fost dizolvate (+23%), 183 au intrat în insolvenţă (+28%), 1030 au fost radiate (+18,1%) iar alte 161 şi-au suspendat activitatea.

"Scumpirea puternică a materialelor de construcţii alături de scumpirea utilităţilor a creat o presiune fără precedent pe această industrie. Războiul din Ucraina şi embargoul la adresa Rusiei, de unde veneau cam 30% din materialele de construcţii folosite pe piaţa noastră, au amplificat şi mai mult criza din acest sector care, pe lanţurile economice, impactează alte zeci de mii de firme din domenii diverse, de la dezvoltatorii imobiliari la intermedieri financiare şi resurse umane'', arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit companiei, creşterea puternică a preţurilor şi scumpirea creditării vor accentua şi mai mult problemele din economie, în condiţiile în care acestea, dincolo de sectorul industrial, afectează puternic puterea de cumpărare a românilor, subliniază sursa citată.

"Am ajuns, din păcate, în momentul pe care îl anticipam încă de anul trecut, când avertizam în privinţa pericolului inflaţiei. Scăderea vânzărilor se simte mai ales în comerţ, iar efectele se vor transmite multiplicat pe lanţurile economice. Iar scumpirea creditării şi limitarea accesului la finanţare vor tăia puternic din potenţialul de consum în mai toate ramurile economice, de la industria alimentară, la imobiliare şi sectorul auto'', arată analiza.

Potrivit analiştilor, dincolo de eforturile absolut necesare de limitare a inflaţiei, una dintre cheile ieşirii cu succes din această perioadă economică tulbure o reprezintă depăşirea stării de neîncredere în business.

"Neîncrederea în business este ca un cancer care afectează poate cel mai puternic economia. Să nu ai încredere să faci afaceri cu partenerii, să soliciţi banii în avans sau avansuri extrem de mari pentru lucrările efectuate sau marfă înainte de livrare reprezintă obstacole care riscă să zdruncine puternic lanţurile de business, mai ales în România, o economie mică, vulnerabilă, slab capitalizată'', spune Ovidiu Neacşu.

Potrivit acestuia, fără încredere în parteneri, fără o documentare temeinică a business-ului şi o evaluarea continuă a dinamicii partenerilor, va fi greu ca business-ul românesc să revină la dinamica dinaintea crizei COVID.

Urmare a neîncrederii, a amânării plăţilor, blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ în ultimii 2 ani, depăşind, în prezent, 350 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani.

Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, faţă de 120 zile în 2020.

Un sondaj recent arăta, de altfel, că 7 din 10 companii întârzie să-şi plătească facturile, principalele motive invocate fiind lipsa resurselor financiare disponibile, neîncasarea facturilor, creşterea costurilor operaţionale şi scăderea vânzărilor, subliniază sursa citată.

Potrivit celui mai recent raport al Băncii Naţionale privind stabilitatea financiară, disciplina financiară laxă a companiilor rămâne o vulnerabilitate structurală importantă a companiilor din România.

"Restanţele la nivel agregat către partenerii nebancari s-au majorat cu 2,5 la sută (2 miliarde lei), ajungând la 82,8 miliarde lei la finalul anului 2020. O pondere semnificativă a firmelor din economie continuă să înregistreze pierderi, fenomenul fiind accentuat şi de condiţiile pandemice (respectiv 233 mii de firme, reprezentând circa 32 la sută din totalul companiilor active în economie în anul 2020). În continuare, segmentul firmelor cu pierderi manifestă o persistenţă ridicată a rezultatelor negative.

Astfel, 32 la sută din firmele cu pierderi în anul 2020 au înregistrat pierderi în ultimii trei ani. Mai mult, 6,7 la sută din companiile cu pierderi au avut astfel de rezultate în fiecare din ultimii opt ani. Persistenţa pierderilor rămâne una dintre principalele cauze ale erodării capitalului şi a nivelului ridicat de necesar de capitalizare şi arată o disciplină la plată scăzută a sectorului şi o eficienţă redusă a mecanismelor de închidere a firmelor neviabile.

La finalul anului 2020, în economie s-au regăsit 248,7 mii de firme cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementată (reprezentând 34 la sută din numărul total al companiilor nefinanciare), în creştere cu 1,9 la sută faţă de anul 2019. Acestea generau 6,5 la sută din valoarea adăugată brută la nivelul economiei, angajau 13,7 la sută din totalul salariaţilor şi deţineau 11 la sută din portofoliul creditelor acordate companiilor nefinanciare de către instituţiile de credit şi 29 la sută din expunerile neperformante'', se spune în raportul BNR.

Analiza Sierra Quadrant a fost realizată pe baza datelor oficiale de la Registrul Comerţului, statisticilor Eurostat, Frames şi rapoartele Băncii Naţionale a României, se menţionează în comunicat.