English
Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat, la finele săptămânii trecute, doar cu votul democraţilor, planul de relansare economică în valoare de 1.900 de miliarde de dolari propus de preşedintele Joe Biden, acesta fiind un prim pas important înainte ca textul să ajungă în Senat.
Biden voia ca Planul de salvare (American Rescue Plan) să fie adoptat la începutul lunii februarie, dar votul a întârziat, astfel că liderul de la Casa Albă a îndemnat Congresul să avanseze rapid în procedura de adoptare.
Proiectul a primit aprobarea Camerei Reprezentanţilor după mai multe ore de dezbateri, în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu 219 voturi "pentru", toate democrate.
"Textul este aprobat", a anunţat liderul democrat al Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi.
Voturile "împotrivă" au fost în număr de 212, inclusiv două din partea democraţilor, iar opozanţii planului consideră că măsurile prevăzute sunt "prea scumpe şi prost ţintite".
În opinia democraţilor, adoptarea planului este indispensabilă pentru atenuarea efectelor pandemiei de Covid.
Textul urmează să fie trimis Senatului săptămâna aceasta, unde măsura care prevede o creştere a venitului minim - de la 7,25 de dolari pe oră în prezent la 15 dolari pe oră până în 2025 - aste aşteptată să fie eliminată. Senatorii republicani Mitt Romney şi Tom Cotton au sugerat un salariu federal minim de 10 dolari/oră, dar democraţii spun că este prea mic.
Democraţii contează pe majoritatea lor (care este una redusă) în Congres şi cred că planul va fi adoptat.
După trecerea prin Congres, versiunea finală a textului va reveni în Camera Reprezentanţilor, unde democraţii cred că planul va fi adoptat definitiv.
"Trebuie să adoptăm acest proiect până în 14 martie, când va înceta plata alocaţiilor de şomaj prelungită prin planul de ajutor precedent", a avertizat liderul majorităţii democrate, Steny Hoyer.
În opinia lui Nancy Pelosi, dacă SUA nu vor pune în aplicare acest plan de ajutor, rezultatele ar putea să fie "catastrofale".
De cealaltă parte, republicanii au denunţat un plan uriaş, care "nu face decât să arunce banii pe fereastră".
După ce au adoptat precedentele planuri de salvare ale administraţiei conduse de Donald Trump, în contextul pandemiei, republicanii consideră că proiectul democrat este inutil şi că numai 9% dintre cheltuieli servesc în mod efectiv în lupta împotriva coronavirus. Potrivit CNN, republicanii vor un pachet cu o valoare mai redusă şi de aceea cred că parlamentarii din Congres ar trebui să aştepte să vadă cum evoluează pandemia de Covid înainte să adopte ajutorul suplimentar. În plus, au existat critici din partea republicanilor privind finanţarea alocată transportului public afectat din cauza pandemiei.
"Acest plan va ajuta oamenii să-şi găsească un loc de muncă? Nu!", a acuzat liderul minorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy.
Planul Biden prevede zeci de miliarde de dolari pentru accelerarea ritmului vaccinării împotriva coronavirus şi testare, şi 130 de miliarde de dolari pentru redeschiderea şcolilor şi liceelor. Totodată, cecuri cu ajutoare - în valoare de până la 1.400 de dolari - urmează să le fie trimise americanilor, în funcţie de nivelul veniturilor, iar durata plăţii alocaţiilor de şomaj este prelungită până la 30 septembrie 2021. Conform planului, vor fi acordate şi alte ajutoare pentru cei care au probleme în achitarea chiriilor şi ratelor pentru locuinţe.
Planul mai prevede măsuri de susţinere a întreprinderilor mici şi a autorităţilor locale.
Pachetul vine după stimulentele de circa 4 trilioane de dolari adoptate de ex-preşedintele american Donald Trump în perioada pandemiei.
În vederea adoptării noului pachet, Joe Biden a cerut unitate, în condiţiile în care vor exista versiuni diferite între Cameră, Senat şi Casa Albă. Până acum, majoritatea republicană a arătat că nu este dispusă să coopereze cu democraţii care sunt acum la conducere, dar şi faptul că democraţii nu sunt total uniţi între ei.
• Democraţii spun că planul va trece până la jumătatea lunii
Democraţii sunt de părere că acest proiect poate trece până la mijlocul lunii martie. "Suntem pe drumul cel bun pentru adoptarea proiectului de lege şi punerea sa pe biroul preşedintelui înainte de expirarea indemnizaţiilor crescute de şomaj, care este 14 martie", a declarat, săptămâna trecută, liderul majorităţii Senatului, Chuck Schumer, citat de CNN.
Conformm liderului minorităţii din Senat, Mitch McConnell, republicanii au fost la Casa Albă ca să ceară un proiect de amploare mai mică şi mai ţintită. Dar, democraţii nu au fost interesaţi de solicitarea aceasta, notează CNN.
Astfel, lucrurile ar putea să devină dificile în Senat. Democraţii intenţionează să utilizeze un proces cunoscut sub numele de "reconciliere bugetară", care a fost dezvoltat pentru ţinerea sub control a bugetul federal. Acesta le oferă democraţilor, de asemenea, singura cale să treacă proiectele doar cu o majoritate simplă.
• Planurile noi, uriaşe faţă de cel din 2008
Programul lui Biden presupune sume uriaşe comparativ cu cele anul 2008, când administraţia SUA a aprobat Planul pentru Stabilizare Economică de Urgenţă, cunoscut drept planul de salvare a băncilor, propus de Secretarul Trezoreriei de la acea vreme, Henry Paulson, şi ratificat de preşedintele George W. Bush. Actul a devenit lege în 3 octombrie 2008, în plină criză financiară (2007-2008). Fondurile de atunci au fost direcţionate pentru injecţii de capital în bănci şi alte instituţii financiare. Astfel, a fost creat un plan de 700 de miliarde de dolari pentru achiziţia de active toxice din bănci (Troubled Asset Relief Program - TARP).
Propunerea lui Paulson a fost respinsă iniţial de Congres, dar criza financiară aflată în derulare în acel moment, respectiv lobby-ul făcut de preşedintele Bush au convins Congresul să o adopte.
Atunci, Departamentul Trezoreriei a fost autorizat să cumpere acţiuni bancare de până la 250 de miliarde dolari, ca să ofere capitalul necesar instituţiilor financiare. Trezoreia a cumpărat, astfel, titluri de câte 20 de miliarde de dolari la Bank of America şi Citigroup. Ulterior, Trezoreria a vândut acţiunile respective.
În total, guvernul american le-a acordat băncilor asistenţă TARP de 245,1 miliarde de dolari şi a recuperat 275,6 miliarde de dolari, cu un câştig investiţional de 30,5 miliarde de dolari.
• Patru tranşe de relaxare cantitativă în SUA, în sumă totală de peste 7 trilioane dolari
De la începutul crizei financiare din 2007-2008 şi până în prezent, SUA au adoptat patru runde de măsuri de relaxare cantitativă (Quantitative Easing - QE), cu scopul să sprijine economia. Relaxarea cantitativă este o politică monetară prin care o bancă centrală cumpără la scară largă obligaţiuni de stat sau alte active financiare pentru a injecta bani în economie.
La sfârşitul lunii noiembrie 2008, banca centrală a SUA (Fed - Federal Reserve) a început să cumpere titluri garantate ipotecar de 600 de miliarde de dolari.
Drept urmare, în martie 2009, Fed deţinea 1,75 trilioane de dolari în datorii bancare, titluri garantate ipotecar şi titluri de trezorerie. Bilanţul a crescut la un vârf de 2,1 trilioane de dolari în iunie 2010. Achiziţiile suplimentare au fost oprite în acea lună, pe măsură ce economia a început să se îmbunătăţească, dar au fost reluate în august 2010, când Fed a decis că PIB-ul nu are o creştere solidă.
În noiembrie 2010, Fed a anunţat o a doua rundă de relaxare cantitativă, cumpărând titluri de stat de 600 de miliarde de dolari la sfârşitul celui de-al doilea trimestru al anului 2011. A treia rundă de QE3 a fost anunţată în 13 septembrie 2012. Atunci, Fed a decis să lanseze un nou program lunar de achiziţii de obligaţiuni de 40 de miliarde de dolari pe lună.
În 19 iunie 2013, Fed a anunţat o reducere a unora dintre politicile de QE ale băncii, în funcţie de evoluţia datelor economice. În decembrie 2013, Fed informa că va începe să-şi reducă achiziţiile în ianuarie 2014. Achiziţiile au fost oprite la 29 octombrie 2014, după ce Fed a acumulat active în valoare de 4,5 trilioane de dolari.
SUA au anunţat cea de-a patra relaxare cantitativă în martie 2020, în sumă de aproximativ 700 de miliarde de dolari. La mijlocul verii 2020, aceasta a adus active de 2 trilioane în bilanţul Fed, faţă de un total mai mic de un trilion de dolari în 2008.
Operaţiuni de QE au mai fost derulate de Japonia, Marea Britanie, zona euro, Elveţia, Suedia.
Menţionăm că, potrivit think tank-ului american Atlantic Council, cele patru bănci centrale majore din lume au realizat programe de relaxare cantitativă în sumă de 7,8 trilioane de dolari pentru susţinerea economiei, în contextul pandemiei de Covid. Totalul deţinerilor ajunse în bilanţurile băncilor centrale majore prin programele de QE derulate de acestea după criza financiară din 2008 a ajuns la 23,3 trilioane de dolari în 2020, conform sursei, faţă de 10,4 trilioane de dolari în 2014. În cazul Fed, deţinerile au ajuns la 7,3 trilioane de dolari, de la 4,6 trilioane în 2014, iar în cel al Băncii Japoniei - la 6,6 trilioane de dolari, de la 2,5 trilioane. Deţinerile Băncii Centrale Europene au urcat la 8,1 trilioane de dolari, de la 2,7 trilioane de dolari în 2014, cele ale Băncii Angliei - la 1,1 trilioane de dolari, de la 0,6 trilioane.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.03.2021, 07:19)
SUA va deveni țara asistatilor social! Cine mai are chef de muncă dacă poți primi bani gratuit ? Îl vezi pe vecinul din stânga că nu lucrează, pe cel din dreapta, la fel, ceri si tu ajutor evident!
1.1. Dacă tu crezi că ceva din banii (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.03.2021, 18:02)
ajunge la oamenii de rând... Sau crezi că se îmbogățește cineva și stă să se lăfăie după 1400 de dolari primiți (o singură dată)?
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.03.2021, 19:58)
Tu nu înțelegi natura umană! Satele românești sunt pline de asistați social si de bețivi, de " dă si tu o bere" și asta doar ptr că li se dă 200-300 lei ! Altfel stă treaba cu 1400 plus 1400 soția până in septembrie deocamdată în SUA ! Bineînțeles că vor fi complet nemulțumiți, că e prea puțin, că BLM,că secole au lucrat ca sclavi, că...
2. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 02.03.2021, 08:31)
scapati de datorii in maxim 6-12 luni daca puteti
mai degraba 6 luni
daca aveti credite si ati reusit sa economisiti faceti plati anticipate partiale sau totale sa scapati de credit.
urmeaza un soc pe dobanzi undeva pana la finalul trim 1.2022.
Intre timp, cu gandul la SUA, imi aduc aminte de melodia lui Bonnie Tyler - I need a hero .... ca imi tot duna in cap de dimineata....
"whe rehave all the good men gone
And whe reare all the gods
Where's the streetwise Hercules
To fight the rising odds
Isn't there a white knight upon a fiery steed
Late at night I toss and I turn
And I dream of what I need
I need a VOLCKER
I'm holding out for a VOLCKER 'till the end of the DECADE
He's gotta be strong, and he's gotta be fast
And he's gotta be fresh fr om the fight""
p.s. reamintesc ce am mai zis... dolarul se pregateste sa fie iradiat si asta se va vedea in dobanzi ... urmeaza un super-punch in the face pe dobanzi ... bucurati-va cat sunt inca jos (in trim. 2/2021) :) .... "I need a Volcker! " .... :)) inca imi suna melodia in cap :)
2.1. Cam nasol (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de gogu în data de 02.03.2021, 09:15)
Cam nasol daca iti suna ceva in cap. Auzi voci :)))?
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.03.2021, 09:37)
....dar e viu....
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.03.2021, 09:51)
Bine ca nu îl mai auzim pe Cristian
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 02.03.2021, 13:00)
in afara de un misto ieftin si facil nu ai nimic de zis de dobanzi sau de saltul incredibil pe maturitatea de 10 ani a US bonds si ce poate inseamna asta.... sau ceva mai serios?
doar de mistouri de copil de 10 ani esti capabil ma?
zi-i ceva de inflatie, de relatia cu USD, de pietele de capital ... chiar nu te-ai plictisit sa ataci ce postez asa...aiurea si gol ca mesaj si ca sens?
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.03.2021, 14:24)
... dar esti degeaba....
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.03.2021, 19:24)
daca sare de 3% dob scade piata bursiera 40%.daca inflatia sare de 2% 10y bond se duce la 4%, bursa sua pica 60%.De la 5% vine apocalipsa nicio tara cu peste 100% din pib datorie nu mai poate platii nici macar dobanda!!
3. om
(mesaj trimis de ionel în data de 02.03.2021, 11:23)
aceeasi abordare cretina a avut-o si Obama dupa criza din 2009-2011. A aruncat cu bani ca sa salveze bancile si pe cei bogati. Un idiot cu ifose.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 02.03.2021, 13:05)
corect!
si apoi din 2011-2012 s-a vazut care a fost dinamica US bonds vs. piete de capital.
pe scurt :
inflatia isi arata capul ei urat.
daca aveti datorii si aveti capacitatea sa mai reduceti din principal prin rambursari anticipate... sa o faceti cu incredere! Sa nu cumva sa va prinda vreo vijelie pe dobanzi de sa nu stiti cum va numiti !
vestea naspa e ca o sa incepem sa vedem preturile tresaltand pe o baza continua
vestea buna e ca dupa un anume interval de timp o sa vedem si salariile tresaltand :)
eeeeh, dragii lu tataia Bancherul ....
coroborati informatiile astea cu deficitul de resursa umana mediu si inalt calificata de pe piata muncii din Romania ...
si vedeti unde bat! ...
mariri de salarii de 2 cifre procentuale pe an... va zice asta ceva? :))))
ABIA ASTEPT !
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de John în data de 02.03.2021, 13:22)
Frătyuk pe ce te bazezi când lansezi astfel de afirmații? Eu din ce am citit/urmărit pe net, ne așteaptă o perioadă foarte maro, respectiv în următorii 10 ani. Mai exact am cam belit cățeaua și aici mă refer la planul de resetare mondială.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.03.2021, 15:44)
Shambala.
3.4. JOS PĂLĂRIA ! Alte sfaturi ? (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de SIR în data de 02.03.2021, 20:43)
Am un venit stabil în lei și în august este ultima rată în euro, la ultimul credit al familiei. Și never ever nu o să mai fac alt împrumut. Este totuși clar că ne fi afectată puterea de cumpărare. Dacă aș reuși să pun bani deoparte până la jumătatea lui 2022, ce mă sfătuiți să fac ? Euro la saltea, dolari la saltea sau aur de investiții la saltea ? Mulțumesc !