Taximetriştii şi poştaşii protestează în Capitală

Protestele taximetriştilor şi factorilor poştali care au avut loc ieri în Capitală arată încă o dată că luna februarie este luna preferată pentru mişcările sindicale, care în 2024 au fost prefaţate însă, în ianuarie, de protestele în stradă ale patronatelor din transport şi agricultură.

Taximetriştii protestează în aceste zile în Bucureşti deoarece doresc modificarea pe repede-înainte a legislaţiei ce reglementează transportul alternativ de persoane, transport pe care îl consideră o concurenţă neloială faţă de activitatea prestată de ei şi un mijloc de evaziune fiscală. Remus Nedelcu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Patronatului Operatorilor de Transport în Regim de Taxi (ANPOTRT), a declarat, citat de Agerpres, că astăzi şi mâine vor participa la protest 1800 de autoturisme (faţă de cele 800 câte au fost ieri în Piaţa Constituţiei), deoarece "taximetria este în prag de colaps", iar dacă nu se face acum ceva "în toamnă nu o să mai aveţi cu cine sta de vorbă în domeniul taximetriei".

Reprezentantul taximetriştilor care au ieşit în stradă doresc ca Guvernul să emită o ordonanţă de urgenţă prin care să modifice legea 204/2019 prin care s-a aprobat OUG 49/2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto. Principalele revendicări ale taximetriştilor se referă, printre altele, la limitarea copiilor conforme, pe criterii similare cu cele aplicate serviciului de taximetrie, eliminarea posibilităţii de emitere a copiei conforme pentru autoturisme deţinute în comodat sau închiriere de operatorii de transport alternativ, eliminarea "tarifului dinamic" - solicitare făcută şi de Consiliul Concurenţei în raportul întocmit pe acest domeniu de activitate, fiscalizarea curselor şi comisioanelor din transportul alternativ.

Menţionăm că reprezentaţii unei părţi a patronatelor din taximetrie au înaintat Guvernului în urmă cu două săptămâni amendamentele privind modificarea OUG 49/2019 şi au acordat Executivului un termen de 30 de zile pentru adoptarea respectivului act normativ.

"Termenul respectiv se împlineşte pe 15 martie şi de aceea am solicitat Primarului General al Municipiului Bucureşti aprobarea unor acţiuni de protest, care vor avea loc zilnic, în perioada 20-23 martie inclusiv, în faţa sediului Guvernului, a Ministerului de Finanţe şi a Ministerului Transporturilor", a declarat pentru ziarul BURSA, Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).

Tot ieri a avut loc în Bucureşti un protest al membrilor Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, organizaţie afiliată Blocului Naţional Sindical. Angajaţii Poştei Române au pichetat sediul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării din cauza faptului că actuala conducere nu a demarat renergocierea contractului colectiv de muncă, document ce expiră în curând, termenul-limită pentru finalizarea renegocierii fiind 29 februarie. Mai mult, angajaţii Poştei sunt nemulţumiţi de lipsa unui sistem de salarizare transparent, motivant şi nediscriminatoriu şi arată că 80% din personal este remunerat cu salariul minim pe economie, indiferent de funcţie, studii, responsabilităţi şi experienţă profesională. Reprezentanţii angajaţilor mai susţi că actuala echipă de conducere a Poştei Române nu are politici coerente de dezvoltare şi sustenabilitate a companiei, că dă dovada de lipsă de transparenţă şi predictibilitate în actul de management şi că refuză dialogul social.

Amintim că săptămâna trecută, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical a solicitat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării să demită actuala echipă de conducere de la Poşta Română şi să facă public raportul corpului de control care a efectuat verificări la compania respectivă. În cazul în care solicitările membrilor de sindicat nu vor fi rezolvate, aceştia doresc să declanşeze greva generală, grevă de ar putea fi demarată legal în 1 aprilie.

Compania Naţională Poşta Română este liderul de piaţă în sectorul serviciilor poştale şi deserveşte aproximativ 19 milioane de români, printr-o reţea extinsă de 5.500 de oficii poştale. În prezent, compania se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care deţine 93,52% din pachetul de acţiuni, restul de 6,48% fiind deţinut de Fondul Proprietatea.