Timiş - în topul celor mai performante judeţe din ţară

Reporter: Cum a evoluat anul trecut activitatea instituţiei, ţinând cont de contexul macro-economic şi de situaţia geo-politică din 2023?

Alin Nica: Anul 2023 a fost unul provocator din mai multe puncte de vedere, atât din perspectiva evenimentelor culturale organizate prin Programul Capitală Europeană a Culturii, cât şi la nivel administrativ, urmare a unora dintre deciziile luate la nivel naţional care au avut un impact semnificativ în activitatea autorităţilor locale.

Cu toate acestea, judeţul Timiş a reuşit să se menţină în topul celor mai performante din ţară, doar la capitolul investiţii atingându-se o impresionantă cifră de aproape 2 milioane de euro din fonduri europene. Clasarea pe locul al doilea după Bucureşti la capitolul venituri pe cap de locuitor şi aproape de media europeană asigură baza pentru derularea unor investiţii sustenabile, cu impact nu doar asupra timişenilor, ci şi asupra locuitorilor din zona de vest a României.

Totodată, au fost finalizate sau se află în stadii avansate de execuţie, câteva proiecte de interes major, printre care se numără modernizarea DJ 693 pentru interconectare la A1 şi podul peste Mureş de la Pecica (AR), mai multe investiţii de modernizare şi dotare cu echipamente la UPU a Spitalului Judeţean de Urgenţă, clădirea nouă a viitoarei Maternităţi Bega, precum şi lărgirea la 4 benzi a DJ 691.

De asemenea, pe parcursul anului 2023, administraţia judeţeană a continuat să promoveze şi proiecte care au vizat dotarea, modernizarea şi chiar construirea unor spaţii destinate educaţiei tinerilor timişeni şi copiilor cu nevoi speciale.

Prin prisma tuturor acestora, activitatea la nivelul tuturor compartimentelor din instituţie a fost susţinută, din dorinţa de a concretiza cât mai multe din obiectivele propuse şi a profita de liniile de finanţare deschise.

Reporter: Care este bugetul total de investiţii pentru acest an şi ce surse de finanţare aveţi

Alin Nica: Fondurile alocate în acest an pentru investiţii se ridică la 265 milioane lei. Banii vor fi folosiţi atât pentru finalizarea unor proiecte deja începute, dar au fost prevăzute sume importante şi pentru investiţii publice noi. Mare parte din veniturile de dezvoltare vor fi atrase din fonduri europene şi guvernamentale, la acestea urmând să se adauge surse proprii.

Reporter: Ce obiective de investiţii aveţi pentru anul în curs şi care sunt domeniile cu proiecte prioritare pentru care se vor organiza licitaţii?

Alin Nica: Cele mai mari investiţii programate să se deruleze pe parcursul anului 2024 vor fi în transporturi, învăţământ, sănătate şi cultură, pentru acestea fiind prevăzut un buget de peste 240 de milioane de lei. Printre ele, cele mai importante vor fi începerea lucrărilor de modernizare la Castelul Huniade, pentru care, pe lângă fondurile alocate din bugetul CJ Timiş, s-au mai obţinut alte două linii de finanţare, ţinând cont de complexitatea reamenajării acestuia. Va demara, de asemenea, şi proiectul de amenajare a peste 1800 de kilometri de piste de biciclete, în care judeţul este parte împreună cu Aradul, Caraş-Severinul şi Hunedoara - o premieră la nivel naţional prin prisma anvergurii acestuia. Vor mai fi avute în vedere demolarea vechiului stadion, dar şi mai multe investiţii de extindere şi modernizare a unor drumuri expres.

Reporter: Ce investiţii de tip smart implementaţi?

Alin Nica: La nivelul CJ Timiş a existat o preocupare constantă în ceea ce priveşte adaptarea la nou şi susţinerea unor investiţii de tip smart. Printre acestea s-a şi depus o cerere de finanţare pentru amenajarea unui parc fotovoltaic, din dorinţa de implicare în promovarea şi utilizarea unor tehnologii curate, mai puţin poluante. Mai mult, capacitatea energetică a acestuia va permite acoperirea costurilor cu energia electrică pentru consumul propriu şi cel al instituţiilor subordonate. În plus, pe tot parcursul anului trecut, s-au depus mai multe cereri de finanţare pentru achiziţionarea unor mijloace de transport electrice sau hibride, destinate utilizării pentru naveta elevilor.

De asemenea, la nivel administrativ, se fac eforturi pentru implementarea unei platforme digitale, cât şi pentru dezvoltarea unei platforme software pentru interacţiunea digitală cu beneficiarii serviciilor, respectiv a partenerilor Consiliului Judeţean Timiş. Aceasta va avea menirea de a facilita interacţiunea între autoritate şi cetăţeni, având ca scop reducerea timpilor alocaţi proceselor specifice întreprinse cu aceştia şi oferirea unui mediu prietenos de relaţionare. Portalul va permite aplicarea unor proceduri simplificate pentru reducerea birocraţiei. Fondurile alocate vor fi asigurate din bugetul propriu şi din programele de finanţare disponibile în acest sens.

Reporter: Ce strategie de dezvoltare aveţi pe termen scurt, mediu şi lung?

Alin Nica: CJ Timiş a trasat, pentru anul în curs, câteva direcţii de dezvoltare pe care le-a susţinut cu prioritate şi în anii anteriori, respectiv dezvoltarea infrastructurii, sănătate, investiţii în educaţie şi protecţia mediului.

Pe termen scurt, se are în vedere finalizarea proiectelor majore începute. Pe termen mediu, sunt câteva proiecte de interes care se axează pe direcţia modernizării în sectorul rutier, şi anume realizarea a încă două noi bretele de conectare cu A1, în ideea în care, astfel, Timişoara va fi conectată mai rapid cu reţeaua de transport TEN-T şi va duce la fluidizarea traficului din regiune. Iar pe termen lung, se doreşte realizarea hub-ului medical de la Spitalul judeţean. Un alt obiectiv important la acest capitol este asigurarea unui mediu de viaţă cât mai curat şi alinierea la standardele europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asumate la nivel european. Printre acesta se numără mai multe iniţiative de cumpărare a unor mijloace pentru transportul şcolar, inclusiv a staţiilor de încărcare aferente, precum şi modernizarea sistemelor de colectare şi de reciclare a deşeurilor.

Nu în ultimul rând, la nivelul instituţiei se află în diverse stadii de implementare Strategiile de Tineret privind oportunităţile de educaţie şi dezvoltare a tinerilor, Strategia Velo-Timiş, unică la nivel naţional, dar şi cele privind Asigurarea eficienţei energetice sau Culturală, atât de necesară pentru dezvoltarea sănătoasă a acestui domeniu şi facilitarea accesului unui public cât mai larg la evenimentele de profil.

Reporter: Ce probleme şi obstacole legislative întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră?

Alin Nica: La acest capitol, anul 2023, în special pe final, a însemnat apariţia deja celebrelor Ordonanţe de Guvern nr. 90 şi 115, privind noile reglementări de combatere a evaziunii fiscale, care au determinat unele sincope în desfăşurarea activităţilor la nivel intern şi în finalizarea unor proceduri aflate în diverse stadii de implementare. Cu toate acestea, s-a reuşit coordonarea departamentelor din instituţie în aşa fel încât problemele generate să fie reduse şi să se asigure funcţionarea principalelor proiecte.

Reporter: Care ar fi alternativele pentru soluţionarea acestora, în opinia dumneavoastră?

Alin Nica: Comunicarea şi colaborarea la nivelul organismelor în care sunt implicate autorităţile guvernamentale şi locale sunt necesare pentru soluţionarea eventualelor probleme care pot să apară în desfăşurarea actului administrative. Astfel încât eventualele neconcordanţe pot fi semnalate şi, de asemenea, se pot identifica şi transmite soluţii, în măsura în care între cele două tipuri de autorităţi poate exista înţelegere şi iniţiativă.

Reporter: Cum estimaţi că va evolua acest an, mai ales în contextul în care 2024 este un an electoral?

Alin Nica: În acest an, Timişul doreşte să se menţină în topul iniţiativelor şi al premierelor, judeţul reprezentând un hub antreprenorial care l-a făcut să devină, în ultimii ani, o destinaţie atractivă pentru investitorii din această parte a Europei şi nu numai.

Totuşi, proiectele aflate în diverse stadii de execuţie sunt de interes pentru toţi timişenii, astfel încât, cu certitudine, derularea lor nu va fi afectată de perioada electorală.

Reporter: Mulţumesc!

Articol preluat din Revista "BURSA Construcţiilor