Trump şi ameninţările expansioniste

Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a câştigat alegerile cu promisiunea unei păci rapide în Ucraina şi în Orientul Mijlociu, unde deja a obţinut primul său succes diplomatic, iar în săptămânile premergătoare preluării puterii, şi-a intensificat ameninţările expansioniste cu Groenlanda, Canalul Panama şi chiar Canada, transmite EFE.

Trump şi-a obţinut primul succes internaţional chiar înainte de a pune un picior în Casa Albă, cu un acord de încetare a focului pentru Fâşia Gaza, pe care a reuşit să-l impună părţilor implicate. Pe de o parte, Trump a ameninţat Hamas cu un "infern" dacă nu eliberează ostaticii; pe de altă parte, preşedintele ales a presat Israelul să accepte un acord înainte de 20 ianuarie, după aproape 500 de zile de război sprijinit de guvernul lui Joe Biden.

Potrivit ziarului israelian Haaretz, trimisul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, l-a convocat pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu la o întâlnire sâmbăta dinaintea acordului, ignorând obiecţiile consilierilor israelieni, care au subliniat că era sabat, zi de sărbătoare în Israel, când toată activitatea politică şi o mare parte din activităţile economice şi comerciale sunt suspendate, scrie EFE.

Acest acord exemplifică modul în care Trump intenţionează să abordeze relaţiile internaţionale, fie cu aliaţi, fie cu adversari: forţându-i să accepte condiţiile sale.

Dincolo de Orientul Mijlociu, Trump a dedicat ultimele săptămâni pentru a-şi repeta ambiţiile teritoriale în diverse forumuri. Dincolo de ce pot părea doar bravade de-a lui Trump, există un plan pentru a păstra interesele geopolitice ale Statelor Unite. Aceste planuri includ controlul rutelor comerciale care se deschid în Arctica odată cu topirea gheţarilor, pentru care Groenlanda este un punct cheie.

China, profitând de controlul teritorial pe care Rusia îl are asupra Arcticii, a arătat deja interes pentru aceste rute noi, care ar scurta călătoria între America de Nord şi Asia cu 40% faţă de tranzitul prin Canalul Suez, notează EFE.

"Din motive de securitate naţională şi pentru libertatea din întreaga lume, Statele Unite consideră că proprietatea şi controlul asupra Groenlandei sunt o necesitate absolută", a spus recent Trump.

Preşedintele ales a spus, de asemenea, că vrea să cumpere Groenlanda şi chiar a lăsat deschisă posibilitatea de a exercita presiune economică sau militară asupra Danemarcei, aliat al NATO, pentru a obţine anexarea insulei.

Trump a mai explorat ideea de a anexa Canada, care ar servi scopuri similare pentru Statele Unite în Arctica, deşi acest caz pare mai degrabă o formă de trolling a liderului republican faţă de ţara vecină.

China apare din nou ca pretext pentru interesul lui Trump de a recăpăta controlul asupra Canalului Panama, pe care Statele Unite l-au cedat complet în 1999 printr-un tratat pe care preşedintele ales ameninţă că îl va abandona.

"Canalul Panama este esenţial pentru securitatea noastră naţională", a afirmat Trump, invocând argumente similare celor legate de Groenlanda. "L-am dat Panamaului. Nu Chinei", a adăugat el, într-o afirmaţie falsă. "China îl deţine practic", a insistat Trump.

La fel ca în cazul Groenlandei, Trump nu a exclus utilizarea forţei economice sau militare a Statelor Unite pentru a pune mâna pe această infrastructură strategică, informează EFE.

Timpul va arăta dacă adevărata ambiţie a lui Trump este de a extinde Statele Unite prin integrarea acestor teritorii sau dacă este vorba doar despre o strategie de negociere pentru a exercita un control indirect asupra lor prin acorduri care să beneficieze Washingtonul.

În campanie, Trump a spus că poate rezolva războiul din Ucraina în doar o zi, dar realitatea este mai puţin optimistă şi acest conflict ar putea deveni o probă a abilităţilor sale diplomatice, mai ales decât în Orientul Mijlociu, relatează EFE.

Preşedintele ales s-a arătat dispus să îmbunătăţească relaţiile cu lideri autocraţi precum Vladimir Putin, dar interesele preşedintelui rus se ciocnesc cu cele ale aliaţilor europeni ai Washingtonului şi cu strategia NATO.

Totuşi, Trump a demonstrat în cazuri precum Danemarca, Panama, Canada şi chiar Israel că este dispus să îşi impună voinţa aliaţilor prin legea celui mai puternic pentru a-şi atinge obiectivele.