Ucraina vrea să amâne rambursarea dobânzilor şi a bondurilor sale în euro

Ucraina intenţionează să amâne rambursarea dobânzilor şi a bondurilor sale în euro timp de 24 de luni, începând de la 1 august, conform unei Hotărâri de Guvern publicată ieri, transmite Reuters.

Executivul de la Kiev, care încearcă să facă faţă efectelor invaziei Rusiei din 24 februarie, a dat instrucţiuni Ministerului de Finanţe să negocieze cu creditorii amânarea plăţilor şi a promis dobânzi suplimentare la plăţile amânate.

Ucraina deţine câteva emisiuni de eurobonduri, în valoare de 19,5 miliarde de dolari, cu scadenţa în 2022-2033, care ar urma să fi amânate până în 2024-2035, notează Agerpres.

În septembrie, Ucraina are de plată un nivel record al datoriei externe - aproape 57 de miliarde de hrivne (1,93 miliarde de dolari) - iar veniturile la bugetul statului acoperă doar o treime din necesităţile de finanţare ale ţării.

Tymofiy Mylovanov, consilier al Cabinetului preşedintelui ucrainean, le-a cerut partenerilor externi să-şi majoreze sprijinul financiar acordat Ucrainei pentru a ajuta ţara să nu se confrunte cu o criză, în situaţia în care cheltuielile au urcat semnificativ din cauza războiului, iar veniturile au scăzut.

• Rusia - cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, pentru a doua lună consecutiv

Rusia şi-a menţinut în iunie, pentru a doua lună consecutiv, poziţia de cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, cumpărătorii din ţara asiatică sporind livrările la preţuri reduse şi reducând achiziţiile mai scumpe din Arabia Saudită, transmite Reuters.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei au determinat mulţi importatori de petrol să taie legăturile comerciale cu Moscova, astfel încât preţurile spot pentru ţiţeiul rusesc au scăzut semnificativ.

Datele Administraţiei Vămilor din China arată că importurile de petrol rusesc, inclusiv livrările prin conducta East Siberia Pacific Ocean (ESPO) şi cele pe mare din porturile ruseşti, au totalizat 7,29 milioane de tone luna trecută, un avans de aproape 10% faţă de anul trecut, conform Agerpres.

Totuşi, livrările ruseşti de ţiţei în iunie, echivalentul a aproximativ 1,77 milioane de barili pe zi (bpd), sunt sub nivelul record din mai, de aproape două milioane bpd.

China a importat 5,06 milioane de tone de petrol din Arabia Saudită luna trecută, sau 1,23 milioane bpd, în scădere de la 1,84 milioane bpd în mai, şi cu 30% mai puţin decât în iunie 2021.

În primele şase luni din 2022, importurile din Rusia au totalizat 41,3 milioane de tone (1,67 milioane bpd), un avans anual de 4%, în timp ce Arabia Saudită a livrat Chinei 43,3 milioane tone (1,75 milioane bpd) - cu 1% mai puţin decât în urmă cu un an.

Importurile totale de ţiţei ale Chinei s-au situat în iunie la cel mai redus nivel din ultimii aproape patru ani, din cauza restricţiilor.

Separat, datele oficiale arată că importurile Chinei de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia au totalizat 520.530 tone în iunie, al doilea cel mai ridicat volum lunar cel puţin de la începutul lui 2021.

În primele şase luni din 2022, importurile de GNL din Rusia au urcat cu aproape 30%, la 2,36 milioane de tone, în timp ce importurile totale ale Chinei de LNG au scăzut cu 21%.

De asemenea, datele publicate ieri arată că Beijingul a importat luna trecută 260.000 tone de ţiţei iranian, a patra livrare de petrol din Iran din decembrie.

China a continuat să cumpere petrol din Iran, în pofida sancţiunilor SUA impuse Teheranului.