Anual, cantitatea totală de deşeuri generate la nivelul României este de 10,2 tone de persoană, peste dublul mediei UE, doar cinci alte ţări producând mai multe deşeuri pe cap de locuitor în UE în anul 2010, respectiv Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia, arată un comunicat remis redacţiei.
Conform sondajului paneuropean Eurobarometru, derulat în decembrie 2013, 96% dintre europeni consideră că este important ca Europa să îşi utilizeze resursele mai eficient, iar 86% dintre acestia consideră că o utilizare mai eficientă a resurselor ar fi benefică pentru calitatea vieţii din ţara lor.
La nivel mondial, sub un sfert din alimentele nevalorificate în prezent în Europa şi SUA ar fi suficiente pentru a hrăni 805 de milioane de persoane care suferă de foamete cronică
Risipa alimentară este tema principală a iniţiativei "Săptămâna Europeană pentru Reducerea Deşeurilor", susţinută de Comisia Europeană şi desfăşurată sub sloganul "Haideţi să hrănim stomacul, nu coşul de gunoi!"
Risipa alimentară constituie o problemă serioasă, media la nivel de gospodărie în vestul Europei, fiind de aproximativ 25% din totalul alimentelor cumpărate. Această risipă se traduce prin irosirea resurselor naturale utilizate pentru producţia alimentelor respective, precum apă, energie, sol. Se estimează că, la nivel mondial, sub un sfert din alimentele nevalorificate în prezent în Europa şi SUA ar fi suficiente pentru a hrăni 805 de milioane de persoane care suferă de foamete cronică.
Pentru a sprijini eforturile de reducere a risipei alimentare, Comisia Europeană organizează din 2009, Săptămâna Europeană pentru Reducerea Deşeurilor (EWWR), care anul acesta are loc în perioada 22-30 noiembrie. Axată în special pe deşeurile alimentare, iniţiativa va înlesni autorităţilor publice, entităţilor private, şcolilor şi cetăţenilor aflaţi în căutarea unui trai mai ecologic şi mai inteligent, derularea a peste 9 000 de acţiuni.
În cadrul campaniei au fost dezvoltate o serie de instrumente pentru creşterea gradului de conştientizare cu privire la costurile risipei alimentare şi la combaterea acesteia. Acestea sunt disponibile în limba engleză sub forma unor fişe informative care conţin sfaturi referitoare la modul în care poate fi evitată risipa alimentară, la posibilităţile de a găti folosind resturile alimentare, precum şi la deprinderea compostării resturilor. Gospodăriile şi întreprinderile pot încerca totodată să utilizeze calculatorul risipei alimentare, un instrument inovator care arată costurile acestei risipe.
Comisarul european pentru mediu şi pescuit, Karmenu Vella, şi-a exprimat sprijinul pentru această iniţiativă, cofinanţată prin programul Life al UE. Deoarece risipa alimentară constituie o problemă serioasă, în acest an, accentul este pus tocmai pe modalităţile de stopare a risipei alimentare.