VIDEO Videoconferinţa "Digitalizarea României"

Actualizare - BOGDAN FLOREA, MEMBRU ÎN CONSILIUL DIRECTOR AL ANIS: "România are un potenţial mare în domeniul transformării digitale"

Pentru transformările digitale avem nevoie de un parteneriat public-privat, este de părere Bogdan Florea, Membru în Consiliul Director al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Printre altele, specialistul a menţionat: "Insist pe ideea unui partenerat între mediul public şi cel privat, pentru faptul că atunci când faci o transformare digitală trebuie să creezi un «awareness» în compania respectivă (...) Trebuie să ajuti clientul să-şi convingă oamenii. Dacă reusim să creem un astfel de parteneriat, atunci cred că avem o şansă bună în acest domeniu al transformării digitale".

În opinia sa, nu există nicio soluţie ca interoprabilitatea să se poată implementa fără politica de "cloud first".

Bazele de date şi aplicaţiile pot funcţiona şi în afara cloudului, dar este total anacronic, suntem departe de 2021 dacă continuăm în acest fel, apreciază domnul Florea, subliniind că, dacă continăm în acest fel, tehnologiile vor fi în impas: "Noi concurăm cu tehnologia, nu doar cu anacronismul. Nu putem să vorbim de tranformare digitală atât timp cât activităţile personalului din companiile publice nu sunt clar documentate, sistematizate şi expuse într-o arhitectură a proceselor. Când vine transformatorul digital nu are ce softwere dezvolta, ce automatiza, clientul trebuie sa spună ce vrea". Definirea fluxurilor este o mare provocare, mai consideră reprezentantul ANIS, apreciind că vorbim de o oportunitate unică pentru România: "Putem face «proces reengineering», adică se modifică procesele pentru ca organizările să fie mai agile, ca serviciile să fie mai bune şi ca activtatea să fie în ton cu legislaţia. Există un moment unic pe care trebuie să-l folosim. Dacă poliţia sau ANAF spun mâine că se trasformăm digital full, în acest moment nu este posibil acest lucru cu toţi banii şi cu toată tehnologia".

E.O.

---

Actualizare - DRAGOŞ PREDA, DIRECTORUL GENERAL AL RADIOCOM: "Mediul urban stă destul de bine din punct de vedere al digitalizării"

Trecem cu toţii printr-o transformare digitală şi vorbim despre un întreg ecosistem în acest sens, susţine Dragoş Preda, Directorul General al RADIOCOM.

Printre altele, domnia sa subliniază că există două tipuri de interoperabilitate - una pe radio şi telecomunicaţii şi cea de guvernanţă electronică: "Reduceream decalajelor dintre mediul urban şi cel rural pe digitalizare se face prin dezvoltare de infrastructură; inclusiv revenirea rapidă dintr-o criză se face prin investiţii în infrastructură. Noi vorbim despre infrastructura de date, care trece prin infrastructra de utilităţi. Trebuie să oferim conectivitate şi în mediul rural. Tehnologiile care peste de 3G, 4G nu mai sunt dedicate doar utilizatorului final, ci industriei şi pieţei. Vorbim despre o tehnologie industrială".

Pe lângă respectarea unui calendar în implementarea noilor tehnologii, Dragoş Preda a adus în discuţie şi determinarea coridoarelor 5G, care sunt două - unul la Nord-Vest (Ungaria-Austria-Slovacia) şi cel din Sud (Bulgaria-Grecia-Serbia) - şi la care trebuie să ne conectăm.

"Am început discuţiile pentru crearea unui fond, ca POIM, pentru infrastructura majoră de date. Pe de o parte, trebuie dezvoltate aceste coridoare 5G şi apoi determinată infrastructura de date în zona rurală şi comunităţile inteligente. Această infrastructură este una industrială şi trebuie făcută în rezonanţă cu piaţa, pentru a-şi găsi justa valoare", a adăugat fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor. Domnia sa a menţionat că, în România, mediul urban stă destul de bine din punct de vedere al digitalizării. În acelaşi timp, lipseşte interconectarea la nivelul intra şi interjudeţean şi sunt zone în care fibră este dar nu există conectivitate.

E.O.

---

Actualizare - REZA JALILI, FONDATOR VAIU GLOBAL: "Fintech-urile vor ajuta băncile dar nu vor înlocui modelul financiar de bază"

Fintech-urile vor ajuta şi, într-o anumită măsură, vor fi o provocare pentru bănci, dar nu înlocui modelul financiar de bază al lumii, crede Reza Jalili, fondator Vaiu Global.

Reza Jalili a spus: "Companiile evoluează, ţările evoluează, sisteme evoluează, dar comerţul credem că rămâne acelaşi. Cumpărările şi vânzările au rămas la fel de-a lungul istoriei. Într-adevăr acum avem Internet, tehnologiile de plată continuă să evolueze, dar esenţa banilor rămâne aceeaşi. Reprezintă un simbol al transferului valorii. Iar noile tehnologii îi vor înlocui, dar nu îi vor elimina".

Fondatorul Vaiu Global a adăugat: "De asemenea, credem că structura arhitecturii financiare a lumii va continua să fie folositoare. La primul nivel se vor situa în continuare băncile centrale; furnizori de lichiditate de încredere, autorităţi care vor spune dacă banii sunt valabili sau nu. La nivelul al doilea sunt băncile (n.r. comerciale) care iau depozite, dau credite şi prestează alte servicii, care vor continua să aibă clienţi şi vor juca un rol semnificativ în economie".

Nivelul al treilea reprezintă furnizorii de servicii de plăţi, ceea ce includ portofelele electronice, diferite aplicaţii precum Apple-Play sau Google-Play, servicii digitale, etc., a spus Reza Jalili, adăugând: "Iar la cel de-al patrulea nivel se află sistemele de tipul POS, Point of Sale, Cash Registers şi Retail Systems. Credem că fintech-urile vor ajuta băncile şi, într-o anumită măsură, le vor provoca. Vor împinge tehnologia înainte, dar nu vor înlocui modelul financiar de bază al lumii".

A.I.

---

Actualizare - BOGDAN CHIRIŢOIU, PREŞEDINTELE CONSILIULUI CONCURENŢEI: "În rândul companiilor din sectorul digitalizării lucrurile stau mai bine decât în sectorul de stat"

În rândul companiilor din sectorul digitalizării lucrurile stau mai bine decât în sectorul de stat, susţine Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Domnia sa a declarat: "Văd multe lucruri bune în partea de digitalizare. Pandemia este o tragedie umană şi economică, dar are şi o parte bună - ne-a obligat să învăţăm să înotăm mai repede şi mai bine. A fost nevoie ca toţi să folosim mai mult sistemul online, să învăţăm să facem telemuncă, să avem mai multă comunicare online, în viaţa privată facem mai mult shopping online, unii chiar mai mult banking online. Pandemia ne-a obligat să ne modernizăm. Remarcant este ca sistemele noastre au făcut faţă. Din punct de vedere al infrastructurii, nu am capotat, avem rezilienţă, am făcut faţă utilizării sporite".

În ceea ce priveşte tehnologia 5G, Bogdan Chiriţoiu subliniază că, în fiecare an, Guvernul ne-a spus că doreşte să organizeze licitaţia pentru implementarea acesteia: "Sfatul meu era că întâi trebuie îndeplinite condiţiile necesare. Important este să avem servicii bune şi la preţuri accesibile, nu neapărat să aducem foarte mulţi bani prin taxele pe 5G. Principala mea obiecţie este că nu aveam precondiţiile astfel încât firmele participante să-şi poată da seama dacă pot participa, dacă are sens să intre pe această piaţă şi în ce condiţii. Or, aceste lucruri se schimbă acum, avem deja legislaţia aprobată, care crează o pârghie pentru stat, un filtru pe care-l poate aplica statul pentru a putea folosi utilizarea acestei tehnologii în condiţii care respectă interesele de securitate ale ţării. Este important pentru companii cu ce partener pot lucra şi cu ce echipamente.

E.O.

---

EDUARD LOVIN, VICEPREŞEDINTELE ANCOM: "Implementarea 5G va fi unul din principalele motoare în transformarea digitală a României"

Implementarea tehnologiei 5G va fi unul din principalele motoare în transformarea digitală a ţării noastre pe termen scurt şi mediu, a spus Eduard Lovin, Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Conform reprezentantului Autorităţii, tocmai din acest motiv, chiar şi în lipsa transpunerii în legislaţia naţională a Codului european al comunicaţiilor electronice, la ANCOM au fost găsite soluţii pentru a impulsiona dezvoltarea 5G în România.

Eduard Lovin a spus: "Servicii comerciale 5G au fost disponibile în România încă din 2019. Am fost în primele trei ţări europene în care s-a întâmplat acest lucru. Iar acum, în contextul publicării în anul acesta a legii 163, adică legea securităţii 5G, pentru valorificarea optimă a spectrului radio disponibil, vom acorda dreptul de utilizare a frecvenţelor radio prin organizarea a două proceduri de selecţie distincte".

Conform reprezentantului ANCOM, în acest sens, la începutul acestei luni au fost puse spre consultare documentele aferente organizării unei prime licitaţii, care probabil se va derula până în noiembrie anul acesta, şi care are în vedere atribuirea dreptului de utilizare a spectrului rămas disponibil în urma procedurilor anterioare de selecţie derulate de ANCOM şi anume frecvenţele radio disponibile din benzile 800 MHz şi cele de 2,6 GHz şi 3,4, 3,6 GHz.

"Organizăm această primă licitaţie anul acesta şi facem tot ceea ce se poate în limitele şi în conformitate cu cadrul normativ aflat în vigoare, pentru a maximiza beneficiile atât pentru utilizatorii de servicii de comunicaţii, în sensul creşterii calitaţii, cât şi pentru Statul Român prin venituri suplimentare la bugetul naţional. Având în vedere perioada scurtă a drepturilor în spectrul rămas disponibil până la expirarea licenţelor acordate în aceste benzi, anul 2025 respectiv 2029, putem declanşa în actualele condiţii legislative această procedură de selecţie", a spus Eduard Lovin, adăugând: "Practic, urmăm anticipat şi prevederile Codului comunicaţiilor, privind alinierea termenelor de expirare a licenţelor şi apoi realocarea acestora în cea de-a doua licitaţie de anul viitor, pe termen lung, pe 20 de ani".

A.I.

---

Actualizare - YUGO NEUMORNI, PREŞEDINTELE CIO COUNCIL: "Pentru transformarea digitală trebuie eliminate insularizarea şi opacitatea"

Transformarea digitală a României este împiedicată de insularizarea instituţiilor, de competitivitate, reactivitate şi opacitate, spune Yugo Neumorni, preşedintele CIO Council, subliniind: "Dacă aceşti patru factori sunt cei care ne împiedică să evoluăm, să transformăm digital România, cred că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să îi eliminăm. Eliminarea nu se va face de la sine. Instituţiile opace sau insulare nu vor renunţa de la sine. Atunci, unul din lucrurile la care trebuie să fim foarte atenţi, este să copiem o parte din modelul estonian. Înainte de a copia ne trebuie doar un singur lucru: viziunea proiectului de digitalizare. Ce vrem noi să facem? Autorităţile spun că vrem să fim a doua Estonie. Este foarte bine, este o viziune, dar care este obiectiul concret? Dacă Estonia are acum 99% dintre servicii digitale, hai să ne propunem în cinci ani să avem 50% din servicii digitalizate. Este un obiectiv măsurabil. Nu am văzut deocamdată un proiect digital de ţară, există componente insularizate, nu există un road map, obiective. Există idei, proiecte, dar nu este suficient".

În opinia domniei sale, marele reset poate veni din parteneriatul public-privat, care trebuie să înceapă cu o viziune.

V.R.

---

Actualizare - EDUARD DUMITRAŞCU, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI ROMÂNE PENTRU SMART CITY:"În domeniul digitalizării, parteneriatele public-private sunt obligatorii"

Garanţia succesului procesului de digitalizare a ţării noastre o reprezintă parteneriatul public-privat, care este obligatoriu să fie folosit pe scară largă şi de autorităţile de la Bucureşti şi să nu mai fie anatemizat aşa cum s-a întâmplat până acum, afirmă Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart-City.

"Oriunde în lume, o întâlnire a decidenţilor politici cu mediul privat dintr-un anumit domeniu de activitate se numeşte public affair, lobby, advocacy, numai în România se numeşte trafic de influenţă. În domeniul digitalizării, parteneriatele public-private sunt obligatorii, iar acest lucru trebuie înţeles şi în ţara noastră. (...) Aş vrea ca decidenţii politici să ia exemple de bune-practici din străinătate privind digitalizarea şi tehnologiile implementate. (...) Noi nu mai avem răbdare, nu avem 20 de ani ca Estonia pentru a face digitalizarea. Ar trebui să plecăm de la o viziune, o logică de dezvoltare, care să aibă două direcţii: una în care să înţelegem momentul la care suntem şi alta în care să privim la ce se va întâmpla peste 20 de ani, ca să fim în rândul celorlaltor ţări. Cred că ar trebui să accelerăm toate procesele pentru a încerca să recuperăm rapid cât putem de mult din timpul pierdut, dar să şi urmărim încontro se duc tehnologiile, lumea, pentru a vedea ce proiecte ar trebui să facem", a spus Eduard Dumitraşcu.

G.M.

---

Actualizare - RAOUL-ADRIAN TRIFAN, VICEPREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU COMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI DIN SENAT: "Bazele actuale de date din ţara noastră sunt insulare, nu comunică între ele"

Interoperabilitatea bazelor de date din România reprezintă un punct important în procesul de digitalizare, dar este important să fie stabilit de la început cine se va ocupa sau cine va supraveghea interacţiunea dintre bazele de date ale instituţiilor publice, a spus Raoul-Adrian Trifan, vicepreşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat.

"Este normal să vorbim despre interoperabilitatea bazelor de date din România, pentru că bazele actuale de date sunt insulare, nu comunică între ele. Comparativ, în Estonia există o autoritate peste toate bazele de date şi care a apelat la o aplicaţie pentru a le lega între ele. Este exact ce vrem să facem în România cu cloud-ul guvernamental. Nu ne-am gândit până acum dacă cloud-ul guvernamental să fie o bază de date centrală sub o singură autoritate şi care să conţină toate informaţiile deţinute de instituţiile publice sau e nevoie de o arhitectură care să asigure interoperabilitatea mai multor baze de date, arhitectură care să fie mai robustă şi care să reziste mai uşor în faţa unor atacuri cibernetice. Vom iniţia o dezbatere în interiorul grupului USR cu privire la acest lucru, dezbatere la care îi invităm să participe şi pe reprezentanţii celorlaltor formaţiuni politice din Parlament", a spus Raoul-Adrian Trifan.

Vicepreşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat a mai menţionat că pentru succesul digitalizării este nevoie de creşterea încrederii cetăţenilor în guvern, a companiilor în guvern şi de parteneriate public-private funcţionale, aşa cum sunt cele din Estonia, stat membru al Uniunii Europene, în care 99% dintre serviciile publice sunt digitalizate.

G.M.

---

Actualizare - MARIUS HUMELNICU, PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU COMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI DIN SENAT: "Dacă facem un mix între privat şi stat privind proiectele de digitalizare, atunci vom câştiga"

Implicarea mediului privat în digitalizarea României este necesară pentru a asigura realizarea proiectelor şi absorbţia integrală a sumelor alocate de la Bruxelles în acest domeniu, susţine Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat.

"Noi avem, ca social-democraţi, viziunea că trebuie să mărim pensii, salarii, alocaţii. Dar cum facem acest lucru? Trebuie să investim, să atragem bani europeni şi să aducem plusvaloare. Cel care aduce plusvaloare este mediul privat. Haideţi să le dăm posibilitatea să acceseze fondurile europene, penntru că firmele din ţara noastră au demonstrat că pot absorbi 100% din fondurile alocate. Dacă facem un mix între privat şi stat privind proiectele de digitalizare, atunci vom câştiga. Nu ne încântă că avem 29,2 miliarde euro alocaţi prin PNRR, dar se ocupă statul de toate proiectele, iar privatul are doar o mică parte din suma respectivă", a spus Marius Humelnicu, care a menţionat că ar trebui prinse fonduri şi pentru resursa umană, în pregătirea ei, deoarece, chiar dacă investim mult în partea de hard şi soft, în lipsa resursei umane în domeniul digitalizării nu vom prinde din urmă nicio ţară europeană.

G.M.

---

Actualizare - MARIUS HUMELNICU, PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU COMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI DIN SENAT: "Vrem termene clare şi o strategie de ţară privind digitalizarea României"

Respectarea termenelor privind proiectele de digitalizare înscrise în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este esenţială pentru a ne atinge obiectivele propuse pentru următorii 10 ani, a afirmat Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat.

"Nu avem timp, avem doar 10 ani pentru digitalizare. Trebuie să mergem înainte. PNRR are şase piloni, cu recomandările specifice care spun că 20% din sumele alocate trebuie folosite pentru digitalizare, adică vreo 6 miliarde euro. Noi în PNRR avem vreo 4 miliarde euro. Proiectele pe digitalizare trebuie depuse până în 31 decembrie 2022, iar o parte din ele până la finalul anului 2023, iar sumele alocate trebuie trase până la finalul anului 2026. Orice amânare ne va costa bani. Avem etape obligatorii: depunerea proiectelor, evaluare, licitaţie, analiza tehnico-economică şi implementarea proiectelor. Pentru aceasta avem nevoie de o coordonare. Noi legiferăm, dar ne trebuie implementarea proiectelor. Avem nevoie de termene, despre care nu am auzit să fie lansate în spaţiul public. Vorbim despre cloud guvernamental, despre interoperabilitatea sistemelor, despre digitalizarea ANAF, digitalizarea administraţiei locale, interoperabilitatea datelor deţinute de MAI cu cele deţinute de Administraţia Fiscală, pentru că, dacă facem aceste lucruri, rezolvăm peste 50% din probleme. Reuşim să facem aceste lucruri până în 2022 sau 2023? Vreau termene clare şi o strategie de ţară privind digitalizarea României", a spus Marius Humelnicu.

G.M.

---

Actualizare - CIPRIAN TELEMAN, MINISTRUL CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI DIGITALIZĂRII: "Ar trebui un reset al informatizării în ţara noastră"

Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a realizat o analiză a felului în care arată spaţiul digital din România, identificând patru convingeri neproductive, iar în acest context afirmă: "Ceea ce avem acum este rezultatul a ceea ce s-a făcut, iar ce s-a făcut provine din ce s-a gândit. Pentru noi, în ultimii 15-20 de ani, dacă vorbim de informatizare, lucrurile au mers într-o direcţie de care nu suntem mulţumiţi. Cumva ar trebui un reset".

Domnia sa continuă: "Cele patru convingeri pe care le-am identificat mi s-au părut foarte importante: prima este teritorialitatea - adică să ai lucrul tău, ceea ce a dus la insularizarea spaţiului digital românesc, astfel că una dintre componentele care lipseşte este interoperabilitatea. Nu avem un spaţiu digital interoperabil. Această insularizare a dus şi la costuri foarte mari. Instituţiile din România şi-au făcut propriile infrastructuri, propriile aplicaţii, dar fără să se îngrijească de interoperabilitatea lor. La nevoie, au fost identificate soluţii de interoperabilitate, spre exemplu în criza pandemică. Prin PNRR şi proiectul de cloud guvernamental ne propunem să eliminăm insularitatea spaţiului digital, implementând interoperabilitatea sistemelor".

A doua convigere greşită, neproductivă este, conform domniei sale, competitivitatea. Ciprian Teleman spune: "Pe lângă faptul că instituţiile şi-au dorit propria soluţie, fiecare a vrut să fie cea mai bună din piaţă, ceea ce a generat costuri foarte mari pentru stat. Instituţiile nu au luat în calcul faptul că avansul tehnologic face aceste infrastructuri perisabile în timp foarte scurt. Trebuie să învăţăm din această situaţie şi să nu mai repetăm această greşeală, un lucru care nu este tocmai la îndemână".

A treia convingere neproductivă se referă la modul în care administraţia a reacţionat la nevoi, potrivit domnului Teleman, care menţionează: "Soluţiile au fost consecinţa unor presiuni sau nevoi, şi au venit atunci când «a durut şi nu s-a mai putut». Atunci au apărut soluţiile, lucru pe care îl vedem şi în continuare. Există o galaxie de aplicaţii neprietenoase. În indexul digitalizării nu strălucim la criteriul cât de mult folosesc oamenii aplicaţiile. Înainte să ne uităm la abilităţile utilizatorilor, ar trebui să ne uităm la cât de dedicate sunt aceste aplicaţii".

Ultima convingere neproductivă este opacitatea instituţională, spune ministrul Digitalizării, menţionând: "Aceasta este o boală grea, pe care o ducem mai departe, dar care trebuie tratată ca să înceteze. Instituţiile vor să ştie doar ele ce fac, nu şi alte instituţii sau cetăţenii. Ele pun vălul peste datele pe care le deţin, peste felul în care îşi dezvoltă aplicaţiile. Aceste lucruri nu pot continua. Dacă vrem altceva de la România digitală, atunci aceste patru convingeri trebuie să dispară".

A.V.

---

Grupul de presă BURSA organizează videoconferinţa "Digitalizarea României", astăzi, începând cu ora 10:00.

Subiecte propuse:

- Pandemia - trambulina digitalizării României;

- Provocările digitalizării forţate;

- Soluţiile industriei IT&C la problemele ridicate de digitalizarea forţată;

- Stadiul de pregătire a sectorului IT&C pentru riscurile cibernetice;

- Rolul tehnologiei 5G în dezvoltarea digitalizării;

- Implicaţiile noii Legi 5G în industria de profil;

- Legendele din jurul tehnologiei 5G;

- Locul României pe harta digitală a Europei;

- Contribuţia PNRR la dezvoltarea sectorului;

- Platforme digitale de investiţii pentru clienţii industriei de management de active.

Evenimentul va putea fi urmărit, în direct, pe site-ul www.bursa.ro , contul de Facebook al ziarului BURSA şi pe canalul de YouTube unde aşteptăm şi întrebările dumneavoastră adresate speakerilor prezenţi.

De asemenea, evenimentul va fi preluat şi de partenerii suport şi media pe conturile lor de Facebook.