900 milioane de euro din fonduri europene pentru eficienţă energetică

Ţara noastra va primi o finanţare semnificativă de 900 de milioane de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru sprijinirea eficienţei energetice a gospodăriilor. Fondurile vor fi alocate pentru două componente majore, investitia 4 şi investitia 7, care vizează atât consumatorii vulnerabili, cât şi posesorii de sisteme fotovoltaice, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

Pentru Componenta A a Investiţiei 4, destinată consumatorilor vulnerabili, sunt disponibile bonuri valorice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile, iar termenul limită este 17 februarie 2025. Componenta B a Investiţiei 4, care vizează populaţia generală, oferă, de asemenea, bonuri valorice pentru promovarea energiilor regenerabile, cu termenul limită pe 27 ianuarie 2025. În plus, Investiţia 7, care se închide pe 17 februarie 2025, include bonuri valorice pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a gospodăriilor.

În program, s-au înscris peste 961 de firme. Majoritatea sunt firme de casă, cu informaţii obţinute prin canale specifice, având electricieni autorizaţi recent, conform tradiţiei. Multe dintre ele s-au asociat cu alte firme sau au fost achiziţionate pentru sume semnificative, cu multe zero-uri reflectând apetitul acestor firme de a participa la acest proiect iar povestea este atât de lungă şi complexă încât ne-ar plictisi pe multe pagini.

Multe persoane defavorizate au apărut pe listele primăriilor, care vor alege executanţii potriviţi, la momentul potrivit, în anumite judeţe.

Românii vor beneficia de o parte din banii europeni prin diverse programe de sprijin. Persoanele vulnerabile energetic vor avea acces la sisteme fotovoltaice şi baterii pentru a reduce costurile cu energia. Populaţia generală va putea obţine baterii printr-un fond de 100.000.000 de euro, care va sprijini tranziţia la energie mai verde. De asemenea, va exista o schemă de granturi sub formă de bonuri valorice prin RePowerEU, pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a gospodăriilor, incluzând reabilitarea clădirilor, cum ar fi izolarea caselor, înlocuirea tâmplăriei cu termopan şi izolarea plafonului, precum şi instalarea de sisteme fotovoltaice la cheie.

Solicitanţii direcţi de fonduri europene sunt firmele de construcţii şi de instalaţii electrice, care vor presta lucrările pentru gospodării.

Multe dintre firmele "agreate" vor executa lucrări de mântuială, folosind materiale ieftine şi de calitate slabă, importate, iar beneficiarii nu vor avea pretenţii, urmând principiul "să fie primit", dacă tot sunt gratuite de la Uniunea Europeană.

Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie (APCE) a reuşit să elimine din acest program bateriile cu plumb/gel, care ar fi putut reprezenta un risc pentru beneficiari si care altfel, ar fi fost omniprezente în lucrările prestate de multe dintre firmele acreditate.

La nivelul Consiliului Judeţean, există un Birou Unic Energetic format din patru persoane, care sunt plătite pentru a oferi informaţii despre programele destinate sprijinirii eficienţei energetice. Aceştia pot fi contactaţi personal sau telefonic pentru detalii suplimentare.

Beneficiarii programelor prin PNRR care primesc sisteme fotovoltaice complete nu vor obţine statutul de prosumator. Energia produsă de panouri va fi stocată în acumulatori, iar persoanele vulnerabile şi defavorizate vor consuma energia stocată. Aceste sisteme fotovoltaice nu vor injecta surplusul de energie în reţea şi vor funcţiona în sistem off-grid.

Până în noiembrie 2025, românii vor primi un dar de la Uniunea Europeană iar firmele executante vor avea o "felie mare de tort", sperând totodata ca sistemele fotovoltaice să funcţioneze conform normelor naţionale de electricitate, fără incidente. Având în vedere că multe dintre firmele participante au ca obiect principal de activitate vânzarea de programe software, patiserie, proiecte pe fonduri şi altele, există riscul ca multe din proiecte să nu fie implementate corespunzător.

În concluzie, ce începe prost se poate termina şi mai prost, fiind un exemplu cum România, prin ministerul fondurilor europene, condus de PSD putea împărţii altfel fonduri substanţiale pentru a face un bine real cetăţenilor săi în nevoie.