Acuzaţii de manipulare a pieţei la "ACI" Bistriţa

• Şeful BT Securities invocă statutul incert al pieţei Rasdaq

• Arbitrul pieţei de capital a răspuns încă de anul trecut procurorilor de la DIICOT că tranzacţia suspectată nu se încadrează la "manipularea pieţei"

• Surse din piaţă susţin, însă, că tranzacţia a încălcat regulamentele Bursei

• Bogdan Chetreanu: "Nu putem permite ca oricine să facă ce vrea pe Rasdaq"

Un nou scandal a pus, ieri, pe jar piaţa de capital autohtonă după ce Rareş Nilaş, directorul general al BT Securities, Gicu Agenor Gânscă, un cunoscut om de afaceri clujean şi alţi trei brokeri au fost trimişi în judecată fiind acuzaţi că ar fi manipulat piaţa de capital prin două tranzacţii cu acţiunile companiei "ACI" Bistriţa, listată pe Rasdaq.

Conform rechizitoriului, Gicu Agenor Gânscă este acuzat de manipularea pieţei de capital, în formă continuată, după ce a cumpărat pe baza unui antecontract de vânzare-cumpărare acţiuni la firma ACI Bistriţa, iar ulterior a oficializat tranzacţia la BVB, pentru a-i da un aspect de legalitate, informează Mediafax.

Procurorii susţin că Gânscă a încheiat în 2007 cu directorul "ACI" Bistriţa, Ioan Blaga, un antecontract de vânzare-cumpărare, tranzacţia vizând două pachete de acţiuni, de 343.092 de acţiuni, respectiv de 3,66 milioane acţiuni.

Tranzacţia la bursă s-a derulat la preţul stabilit înainte prin antecontractul de vânzare-cumparare a acţiunilor, prin intermediul BT Securities.

Potrivit rechizitorului, un broker de la BT Securities a introdus mai întâi ordinul de vânzare a 3,66 milioane de acţiuni ACIS, la preţul de 0,1 lei/acţiune, după care, la un minut distanţă, a introdus şi ordinul de cumpărare, care a fost servit la preţul ofertat.

"Învinuitul Gânscă Gicu Agenor a urmărit şi a reuşit să influenţeze în mod artificial preţul titlului ACIS cu sprijinul numiţilor Rareş Doralin Nilaş, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascăl şi Horea Ionuţ Boboş", se arată în rechizitoriu.

Contactat de ziarul "BURSA", Rareş Nilaş susţine că tranzacţia pentru care a fost trimis în judecată nu poate fi încadrată la manipulare de piaţă, invocând faptul că Rasdaq-ul este o piaţă nereglementată.

Rareş Nilaş ne-a declarat: "Abuzul de piaţă, conform legii pieţei de capital, se aplică numai pentru o piaţă reglementată, nu şi în cazul Rasdaq, pentru că aceasta nu a fost calificată ca piaţă reglementată. Elementul probator este raportarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare în jurnalul oficial al Comisiei Europene în care se spune că în România există pieţe reglementate spot (la vedere -n.r.) la BVB, res­pectiv de derivate, atât la BVB cât şi la Sibiu. Nicăieri nu apare Rasdaq, ceea ce înseamnă că nici CNVM nu consideră Rasdaq o piaţă reglementată".

Avocatul Cristian Duţescu, reprezentantul omului de afaceri clujean Gânscă în procesul tranzacţiilor cu acţiuni ACIS, susţine un punct de vedere similar. Domnia sa ne-a declarat: "Că Rasdaq nu este o piaţă reglementată este un argument care poate fi invocat în instanţă, dar este un aspect pur juridic. Din punctul meu de vedere, ca avocat, acesta este un argument formal de care trebuie să se ţină cont când se începe urmărirea penală. Orice investitor pe Rasdaq este îndreptăţit să nu ţină cont de prevederile abuzului de piaţă, atât timp cât legea pieţei de capital spune că prevederile abuzului de piaţă se aplică pe pieţele reglementate (deşi noi am susţinut extinderea acestor prevederi şi la pieţele de tip ATS). Unul dintre cele mai vechi principii din drept este că nu poţi să pedepseşti pe cineva pentru fapte care nu sunt incriminate de lege. Din acest punct de vedere, aş caracteriza demersul DIICOT drept o interpretare eronată a legii".

Opinia comisarului Bogdan Chetreanu pare să nu susţină argumentele invocate de Nilaş şi Duţescu, deşi nu se referă direct la ele. Chetreanu ne-a declarat: "Că piaţa Rasdaq nu este piaţă reglementată, nu este un argument care să ofere protecţie în cazul acuzaţiilor de manipulare a preţului unor companii listate pe Rasdaq. Noi am asimilat Rasdaq-ul pieţei reglementate până la definitivarea statutului ei. În ceea ce priveşte latura penală a problemei, aşteptăm opinia Parchetului. Clar este, însă, că noi nu putem lăsa ca oricine să facă ce vrea pe această piaţă şi să invoce că statutul ei este de piaţă nereglementată".

La începutul anului trecut, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) s-a pronunţat asupra tranzacţiei suspectate cu acţiuni ACIS, răspunzând procurorilor DIICOT că tranzacţia nu încalcă prevederile privind manipularea pieţei de capital. Răspunsul CNVM s-a bazat exclusiv pe datele pe care le avea atunci la dispoziţie, susţin membrii Comisiei.

Comisarul Bogdan Chetreanu ne-a mai spus: "În ianuarie 2010, Parchetul ne-a solicitat un punct de vedere asupra tranzacţiilor din cazul BT Securities. La momentul respectiv, şi în baza datelor pe care le-am avut la dispoziţie, nu am constatat încălcări ale legislaţiei pieţei de capital. Practic, în ianuarie 2010, cei de la DIICOT ne-au identificat tranzacţiile incriminate şi ne-au întrebat dacă este vorba de manipularea pieţei. CNVM nu mai face acum o anchetă din moment ce deja este un dosar penal pe rol".

• "Cross" cu înţelegere prealabilă?

Surse din piaţă consideră că tranzacţia prin care Gicu Agenor Gânscă ar fi cumpărat 10% din "ACI" Bistriţa ar fi fost, de fapt, un cross care ar fi încălcat prevederile în vigoare pentru că ar fi avut la bază o înţelegere prealabilă, respectiv ante-contractul încheiat între cumpărator şi vânzător. Cross-ul este acea tranzacţie la care intermediarul pentru cumpărător şi vânzător este acelaşi, în cazul de faţă, BT Securities. Informaţii precise despre clauzele menţionate în contract nu sunt încă disponibile.

"Cu referire la cazul recent de acuze de manipulare de piaţă nu se pot face evaluări în lipsa tuturor informaţiilor de detaliu", ne-a spus avocatul Narcisa Oprea, de la "Schoenherr şi Asociaţii", adăugând: "Nu este clarificată nici măcar măsura în care tranzacţiile în cauză au fost tranzacţii deal ori s-au încadrat în categoria generică de tranzacţii cross. În cazul tranzacţiilor cross, Codul Bursei de Valori Bucureşti impune ca o astfel de tranzacţie să nu fie rezultatul unei înţelegeri prealabile şi să nu influenţeze semnificativ preţul şi volumul instrumentului financiar. Şi de această dată, credem că nesocotirea restricţiilor aplicabile cross-urilor nu reprezintă, în mod automat, un abuz de piaţă, fiind necesar să fie evaluate mult mai multe aspecte pentru a susţine o suspiciune de manipulare de piaţă. Pe de altă parte, aceste restricţii referitoare la tranzacţiile cross nu se aplică acţiunilor tranzacţionate pe Rasdaq, după cum la nivel de principiu nici abuzul de piaţă nu este incriminat ca infracţiune în legătură cu tranzacţiile încheiate pe Rasdaq".

În afara oricărei eventuale influenţe în piaţă, cazul prezintă un cert interes teoretic, într-o speţă delicată, unde o nuanţă sau un accent pot face diferenţa între onorabilitatea în afaceri şi sancţiunea penală.