Adrian Câciu: "Anumite jaloane şi ţinte din PNRR au viteză, alte jaloane şi ţinte sunt încă în întârziere"

Anumite jaloane şi ţinte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au viteză, altele sunt încă în întârziere, dar Planul per ansamblu este în progres faţă de anul trecut, a afirmat miercuri ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, la Conferinţa anuală privind implementarea PNRR, relatează Agerpres.

"Doamna Gauer (Celine Gauer, director general SG RECOVER - n.r.), ca şi mine, a prezentat stadiul şi prezentăm astăzi stadiul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Anumite jaloane şi ţinte au viteză, alte jaloane şi ţinte sunt încă în întârziere. Această întârziere trebuie recuperată. Planul per ansamblu este în progres faţă de anul trecut. Acest lucru trebuie văzut. Suntem la jumătatea cadrului de finanţare pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, toate ţările sunt la jumătate, iar noi, România, ne situăm undeva în media Uniunii Europene cu privire la progres", a spus Adrian Câciu, întrebat de jurnalişti despre afirmaţiile făcute de Celine Gauer, potrivit cărora cererea cu numărul 3 este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a menţionat că în acest moment nu există niciun risc în ceea ce priveşte Planul, dar România trebuie să se ţină de implementarea lui, iar investiţiile trebuie realizate.

"Avem investiţii contractate de 36 de miliarde de euro, trebuie să meargă în continuare şi să facă execuţia acestor investiţii. Nu mai e vorba de contractare, avem contracte, trebuie doar puse în aplicare", a declarat Adrian Câciu.

Întrebat de jurnalişti care sunt problemele din acest moment, ministrul a precizat că sunt patru jaloane "în discuţie", amintind guvernanţa corporativă şi plafonul pentru microîntreprineri.

"Este jalonul cu guvernanţa corporativă, care ţine de Secretariatul General al Guvernului, dar, evident, astăzi vor fi discuţii tehnice cu Secretariatul General al Guvernului. Guvernanţa corporativă se referă la modul în care se selectează board-urile companiilor de stat, pe de o parte, pe de altă parte, la AMEPIP înţeleg că nu mai sunt probleme, dar astăzi avem clarificarea tehnică cu experţii Comisiei. Nu noi, de la Ministerul Fondurilor Europene, ci cei de la SGG vor fi de faţă. Sunt jaloanele pe energie. Avem din cererea de plată numărul doi, care trebuie închisă, pe de o parte, dar şi guvernanţa corporativă pe companiile din energie. Este jalonul cu microîntreprinderile pe care noi îl considerăm îndeplinit. Comisia are o serie de observaţii cu privire la plafonul până la care o microîntreprindere trebuie considerată o microîntreprindere", a afirmat Adrian Câciu.

El a spus că reformele din PNRR trebuie să îşi păstreze scopul, iar modul în care o reformă se aplică este un mod contextualizat.

Adrian Câciu consideră că, în ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, nu mai încape îndoială că sunt progrese remarcabile făcute cel puţin în ultimul an.

"Pe de o parte, contractarea la nivelul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă se ridică la acest moment, vorbesc de valoare totală, la 36 de miliarde de euro, din care alocare, să zic aferentă Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 21 de miliarde. Dar avem contracte pe investiţii de 36 de miliarde de euro. Este imperios necesar ca aceste contracte să se întâmple în interiorul perioadei de până în 2026, până în august, pentru a putea fi susţinute financiar, pentru ca ele să nu creeze o problemă în zona fiscal-bugetară. Şi aici lucrăm îndeaproape, iar misiunea noastră nu este singulară, este împreună cu Comisia Europeană, cu toţi coordonatorii de reformă, să grăbească viteza de realizare a investiţiilor. Pe de altă parte, implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie făcută cu realism şi pragmatism. A fost o critică anul trecut când am modificat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: de ce anumite elemente din Planul iniţial au dispărut? Pentru că nu se puteau realiza în timpul avut la dispoziţie. Nu înseamnă că nu se vor realiza cu alte fonduri, dacă găsim în Politica de Coliziune sau fonduri atrase", a declarat Adrian Câciu.

El a spus că România are în cont 9,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că avem deja primite 33,1% din fondurile alocate. Din aceste fonduri alocate României, sunt cheltuite în jur de 2 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că aproape 20% din banii primiţi sunt şi bani absorbiţi.

"Pe de altă parte, avem depusă cererea de plată numărul trei şi lucrăm la cererea de plată numărul 4. Mai sunt, evident, anumite elemente de clarificat şi la cererea de plată numărul 3, unde coordonatorii de reformă vor veni în continuare cu argumente şi discuţii tehnice cu partenerii din Comisie. Ceea ce pot eu să vă spun ca mesaj este că toate reformele vor fi implementate. Acum, important la o reformă este obiectivul. Calea prin care reforma se face poate fi adaptată, din punctul meu de vedere, la context, la suportabilitate, dar obiectivul structural trebuie să rămână acelaşi. Dacă ne atingem obiectivul structural cu privire la reformele prinse în PNRR, consider că scopul a fost atins prin acest plan, care strânge laolaltă toate reformele de care România are nevoie. Ce pot să vă mai spun este că aceste reforme vor fi realizate nu numai pentru că sunt prinse în PNRR, ci pentru că România s-a angajat într-o traiectorie de accedere la Organizaţia OCDE, la organizaţia, să zic aşa, a celor mai dezvoltate ţări, pentru că România în 2026 va fi mult mai dezvoltată decât este în 2024, aşa cum în 2024 este mult mai dezvoltată de cât a fost în 2020", a mai spus Adrian Câciu.

Reprezentanţa Comisiei Europene în România organizează, miercuri, conferinţa anuală privind implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Temele principale se referă la stadiul de implementare al planului la jumătatea perioadei de programare, precum şi sprijinirea stabilităţii fiscale şi a dublei tranziţii verzi şi digitale prin PNRR.