ADRIAN CÂCIU: "România se împrumută pentru investiţii, nu să plătească pensii şi salarii"

Deşi ţara noastră se împrumută în acest moment la cele mai mari dobânzi din ultimii zece ani, toate împrumuturile merg în investiţii, a declarat, ieri, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor Publice, în plenul Senatului, la Ora Guvernului.

"România se împrumută în acest moment pentru investiţii, nu să plătească pensii şi salarii. De asemenea, România se împrumută să plătească datorii din trecut şi trebuie să avem grijă să nu facem vârfuri de plată viitoare (...) pentru că nu putem şti astăzi ce se va întâmpla peste 10 ani, care va fi contextul economic", a arătat ministrul finanţelor publice.

El a precizat că rata dobânzilor respective nu este mai ridicată comparativ cu ţările din regiune.

"În prezent, România se împrumută la dobânzi de 6,7% similar sau sub Ungaria - 6,8% sau Polonia - 6,4%. Au existat creşteri de politică monetară a statelor din regiune, care au avut efect şi asupra dobânzilor, (...) care ţin cont de rata de dobânzii de politică monetară şi de rata dobânzii Lombard - noi avem acum un Lombard de 4% - şi de inflaţie. Cât timp avem inflaţie, vom avea dobânzi ridicate. Sunt 10 ani de când România se împrumută foarte scump. E nevoie de foarte multă reformă structurală şi reformă economică în ţara noastră - şi politica guvernamentală se duce către această zonă - pentru a avea argumente ca ratingurile de ţară să fie mult mai sus şi să avem astfel o reducere a dobânzilor. În prezent, deşi la împrumuturile pe termen lung ţara noastră are cea mai ridicată rată a dobânzilor, pe termen mediu şi scurt, ratele sunt mai mici la maturitate, spre deosebire de Ungaria şi Polonia care plătesc dobânzi mai mari pe termen mediu şi scurt, ceea ce arată un risc mai crescut pentru statele respective", a declarat Adrian Câciu.

Combaterea actualului puseu inflaţionist cu care Europa nu s-a mai confrunta de 30 de ani şi rezolvarea actualelor dezechilibre economice cu care se confruntă ţara noastră, reprezintă priorităţile actualei coaliţii de guvernare PSD-PNL-UDMR, a spus ministrul finanţelor publice.

"Am luat o serie de măsuri printre care se numără alocarea a unor fonduri ce reprezint 4,7% din PIB cu titlu de stimuli economici şi sociali pentru a menţine direcţia de creştere economică înregistrată anul trecut şi pentru a compensa pierderile puterii de cumpărare. Implementarea pachetului de sprijin pentru România, în valoare de 10 miliarde lei, ne dă perspectiva unei creşteri economice similare cu cea iniţială, evident cu condiţia ca stimului respectivi să ajungă direct în economie. De asemenea, creşterea colectării veniturilor bugetare şi a absorbţiei fondurilor europene sunt prioritare. În primul trimestru din 2022, au fost colectate cu 21% (18,3 miliarde lei) mai multe venituri bugetare decât în primul trimestru din 2021, iar sumele provenite din fondurile europene au crescut cu 67% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru a avea o creştere economică ridicată şi în acest an, este necesar să stimulăm economia", a menţionat Adrian Câciu.

Referitor la inflaţie, ministrul de resort a spus că actualul puseu inflaţionist are foarte multă componentă exogenă, că în acest moment importăm inflaţie şi măsurile necesare pentru combaterea ei sunt creşterea producţiei interne, investiţiile în procesare şi reducerea dependenţei de importuri. Adrian Câciu a precizat că BNR estimează că la finalul anului curent inflaţia va începe să degenereze.

Pentru a combate însă afectarea puterii de cumpărare de către actualul puseu inflaţionist, ministrul finanţelor publice a menţionat că săptămâna aceasta Guvernul va adopta actul normativ ce va permite creşterea voluntară cu 200 lei a salariului minim, fără impozitarea şi taxarea acestei sume, măsură menită să ajute angajaţii din sectorul privat şi care, potrivit autorităţilor, ar trebui să aibă un impact benefic în economie.

Întrebat de parlamentarii USR, AUR şi neafiliaţi când va trece ţara noastră la moneda euro, Adrian Câciu a spus: "Integrarea în Zona Euro trebuie să ţină cont de convergenţa reală a ţării respective, adică să avem o putere de cumpărare comparabilă cu media Uniunii Europene. E adevărat că în ultimii ani acest indicator a ajuns la 73% din media UE, dar în opinia mea acest procent nu este de ajuns, ci trebuie să ajungem la 100% din media respectivă. Apoi economia noastră trebuie să se transforme şi să redevină o economie de producţie".

Ministrul Finanţelor Publice a precizat că în acest moment ţara noastră a ieşit din zona în care se spunea că valoarea cursului valutar este victima presiunilor regionale.

"În actualul context, monedele din regiune s-au depreciat, în timp ce cursul nostru este stabil - la nivelul celui din luna noiembrie 2021 - şi BNR a avut un rol determinant în acest sens", a spus Adrian Câciu.

Răspunsurile oferite de ministrul finanţelor nu i-au mulţumit pe senatorii USR şi AUR. Cei de la USR consideră că Adrian Câciu putea să ia mai rapid măsuri de contracarare a scăderii puterii de cumpărare şi că atunci când au fost luate, acestea "au venit prea târziu, prea timid, prea puţin şi sub forma unui power-point".

"Creşterea galopantă a preţurilor din economie, mai ales la produsele şi serviciile de bază au dus şi vor duce la sărăcirea populaţiei. Săracii vor deveni mai săraci, mare parte din clasa de mijloc va intra în sărăcie, iar sărăcia extremă se va accentua. (...) Populaţia e nevoită să plătească preţuri de două-trei ori mai mari decât în urmă cu câteva luni pentru aceleaşi bunuri şi servicii", a spus Claudiu Târziu, liderul grupului AUR, care a menţionat că actuala inflaţie a fost cauzată şi de liberalizarea pieţei energiei, domeniu a cărui explozie de preţuri s-a resimţit în toată economia naţională.