ADRIAN TĂNASE, ING PENSII: "Nu este uşor să facem investiţii importante, având în vedere stadiul de dezvoltare a bursei"

În lipsa unor listări importante, nu este uşor de făcut investiţii importante, având în vedere stadiul actual de dezvoltare al pieţei locale de capital, consideră Adrian Tănase, Director de Investiţii al ING Pensii.

În opinia sa, implementarea unor măsuri care să conducă la creşterea lichidităţii emitenţilor deja listaţi ar fi, în acest context, benefică şi dezirabilă.

Potrivit angajamentelor asumate de Guvern faţă de FMI, următoarele companii energetice care ar trebui listate la bursă sunt Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia. Prima dintre cele două companii este însă în insolvenţă, iar cealaltă are dificultăţi în privinţa producţiei şi vânzării electricităţii.

Astfel, este puţin probabil ca, în acest an, să mai ajungă pe Bursă companii de stat.

ING Pensii, care din aprilie se va numi NN Pensii, este liderul pieţei fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II), cu o cotă de 37,35%, la finalul anului trecut, potrivit datelor de la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Fondul de Pensii Administrat Privat ING avea active nete de 7,140.5 milioane lei, la 31 decembrie, în timp ce fondurile facultative ING Activ şi ING Optim aveau active de 119,7 milioane de lei, respectiv 386,6 milioane lei.

• 2015, an dificil pentru fondurile de pensii, date fiind dobânzile reduse

În contextul scăderii dobânzilor, Adrian Tănase spune că a menţinut durata în portofoliul de instrumente cu venit fix, astfel încât să beneficieze de dobânzile mai ridicate pentru scadenţele mai lungi şi de câştiguri de capital generate de scăderea dobânzilor. "Astfel, în 2014, performanţa portofoliului de obligaţiuni a fondului ING a fost de 9,76%", a precizat domnia sa.

Contextul actual este unul destul de dificil, pentru evoluţia fondurilor de pensii în 2015, mai ales în spaţiul instrumentelor cu venit fix, date fiind dobânzile foarte reduse din piaţă, apreciază domnul Tănase. Astfel, acţiunile cu perspective bune sau cele plătitoare de dividende ar trebui să fie din ce în ce mai căutate, potrivit domniei sale: "Mă aştept, de aceea, ca expunerea în acţiuni să continue să crească".

Totuşi, dat fiind universul investiţional permis fondurilor de pensii, alternativa pentru investiţiile în acţiuni sunt obligaţiunile, precizează Directorul de Investiţii.

Anul trecut, cele 7 fonduri de pensii Pilonul II au ajuns la un număr total de aproape 6,3 milioane de participanţi, în beneficiul cărora administrau active nete în valoare totală de peste 19,1 miliarde lei, potrivit datelor centralizate de APAPR, în timp ce pe pilonul III activele totalizau 1,04 miliarde lei.

Adrian Tănase notează între evenimentele care au susţinut dezvoltarea industriei în 2014 faptul că au existat, în piaţă, mai multe campanii de educare a publicului, dar şi faptul că am beneficiat de un cadru legislativ stabil, fără şocuri sau schimbări nefavorabile. "De asemenea, extrem de important pentru această piaţă a fost şi rămâne respectarea calendarului de creştere a contribuţiilor", a precizat domnia sa, adăugând: "Alt element cu impact pozitiv a fost continurea privatizărilor prin bursă şi a emisiunilor de titluri de stat cu scadenţe mai lungi".

În opinia sa, nu au existat evenimente care să frâneze dezvoltarea pieţei în anul 2014.

• Tănase: "Ridicarea pragului la BVB, măsură benefică"

Adrian Tănase a comentat şi modificările aduse, pe finalul anului trecut, Legii pieţei de capital 297/2004. Domnia sa ne-a spus: "Ridicarea pragului (n.r limită de deţinere) la BVB este o măsură benefică pentru dezvoltarea pieţei. Pe de altă parte, credem că ar trebui să fie mai restrictive condiţiile pentru suspendarea dreptului de preempţiune şi a majorărilor de capital în natură".

Guvernul a crescut, prin ordonanţă de urgenţă, limita de deţinere la Bursa de Valori Bucureşti, de la 5%, la 20%.

Ordonanţa a vizat, printre altele, şi modificarea a două alineate din articolul 240 din legea 297, privind condiţiile de cvorum şi majoritate la ridicarea dreptului de preferinţă şi creşterea capitalului social cu aport în natură.

Astfel, în cazul majorărilor de capital social prin aport în numerar, ridicarea dreptului de preferinţă a acţionarilor de a subscrie noile acţiuni trebuie să fie hotărâtă în adunarea generală extraordinară a acţionarilor, la care participă acţionari reprezentând cel puţin 3/4 din capitalul social subscris, şi cu votul acţionarilor care deţin cel puţin 2/3 din drepturile de vot.

De asemenea, majorările de capital social prin aport în natură trebuie să fie aprobate de adunarea generală extraordinară a acţionarilor, la care participă acţionari reprezentând cel puţin 3/4 din capitalul social subscris, şi cu votul acţionarilor care să reprezinte cel puţin 2/3 din drepturile de vot. Aporturile în natură pot consta numai în bunuri performante, necesare realizării obiectului de activitate al societăţii emitente, se arată în proiect.

Această prevedere a fost criticată şi de Asociaţia Brokerilor, şi de Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital.