AFP: Alegerile europene în cinci cifre

Alegătorii din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt chemaţi la urne, a noua oară în istoria europeană, pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul European (PE), de la 23 la 26 mai, relatează AFP, care prezintă cele mai importante cifre ale acestui scrutin.

427 DE MILIOANE

Este numărul estimat de PE al alegătorilor aflaţi la vârsta participării la vot.

Cu un asemenea corp electoral, scrutinul european este al doilea cel mai important din lume, după alegerile legislative din India.

Dreptul de vot este acordat cetăţenilor în vârstă de 18 ani, în cea mai mare parte a statelor membre.

Grecii sunt autorizaţi, însă, să voteze de la vârsta de 17 ani, iar austriecii şi maltezii de la 16 ani.

PREZENŢĂ 42,6%

Este nivelul prezenţei la vot din 2014, cea mai slabă înregistrată vreodată la un scrutin european.

Participarea europenilor a scăzut mereu de la primul vot, în 1979, când a atins 62%. Ea a scăzut sub pragul de 50% în 1999.

În 2014, belgienii au fost, proporţional, cei mai numeroşi care au ieşit la vot, cu un nivel de 89,7%, urmaţi de luxemurghezi (85,6%).Însă votul este obligatoriu în aceste două ţări, la fel ca în Bulgaria, Cipru şi Grecia.

Slovacii (13,1%), cehii (18,2%) şi polonezii (23,8%) au înregistrat cele mai slabe niveluri de prezenţă la vot.

751 DE ALEŞI

Este numărul deputaţilor care urmează să fie aleşi în acest scrutin.

Repartizarea mandatelor variază în funcţie de mărimea populaţiei. Germania va avea 96 de mandate, Franţa 74, Italia şi Regatul Unit câte 73, iar Malta, Ciprul şi Luxemburgul doar şase.

După ce Regatul Unit va părăsi UE, hemiciclul va mai avea doar 705 deputaţi. O parte a mandatelor britanice va fi desfiinţată, iar alta va fi redistribuită. Franţa şi Spania vor obţine câte cinci, Italia şi Olanda câte trei mandate.

În pofida incertitudinii cu privire la data plecării britanice, statele care au de obţinut mandate este necesar să organizeze alegeri ale acestor eurodeputaţi suplimentari, care le vor primi doar după divorţul între Londra şi UE.

53 DE ANI

Este vârsta medie a deputaţilor în alegerile din 2014, potrivit calculelor PE.

În acel an, europenii au ales un danez în vârstă de 26 de ani şi un grec în vârstă de 91 de ani.

În peste jumătate din statele membre, este necesar să ai cel puţin 18 ani pentru a candida. Însă, unele ţări au reguli mai drastice. În Italia şi Grecia, vârsta minimă este de 25 de ani, iar în România de 23 de ani.

36,9% FEMEI

Este proporţia femeilor alese deputate în 2014, cea mai importantă atinsă vreodată.

De la primele alegeri, în 1979, unde doar 16,3% femei făceau parte din hemiciclu, acest procent a crescut permanent.

Paritatea este respectată, în prezent, doar în cinci state membre, şi anume Finlanda (zece mandate din 13), Irlanda (şase din 11), Croaţia (şase din 11), Malta (trei in şase) şi Suedia (zece din 20).

Ciprul (un mandat din şase), Bulgaria (trei din 17) şi Lituania (două sin 11) sunt cei mai răi elevi la acest capitol.