Guvernul menţine predictibilitatea fiscală: fără impozit progresiv în următorii ani

Impozitul progresiv nu se află pe agenda actualei guvernări, atât timp cât unul dintre partenerii de coaliţie consideră abordarea subiectului respectiv drept o linie roşie privind participarea sa în cadru Executivului, a afirmat Marius Alin Andrieş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, ieri, în cadrul conferinţei anuale privind taxele organizată de PwC România.

Domnul Andrieş a mai spus: "Guvernul are ca obiectiv consolidarea fiscală în următorii şapte ani conform planului structural agreat cu Comisia Europeană. De aceea, anul fiscal 2025 şi bugetul de stat au la bază acest cadru structural, care a fost normat prin ordonanţa-trenuleţ de la finalul anului 2024 prin care s-au stabilit anumite măsuri fiscale, iar obiectivul nostru este să ne încadrăm în ţintele de deficit şi să realizăm consolidarea fiscală, care este importantă şi din punct de vedere al costurilor de finanţare. (...) Avem ca obiectiv predictibilitatea fiscală şi discutarea tuturor măsurilor cu mediul de afaceri. În momentul de faţă nu avem în pregătire, pe masă, vreun set de măsuri fiscale care ar urma să fie aprobate sau pentru care să existe un agrement politic. Singurele măsuri fiscale pentru anul 2025 au fost stabilite prin ordonanţa-trenuleţ".

Referitor la planul structural stabilit cu Comisia Europeană pentru următorii şapte ani, secretarul de stat din Ministerul Finanţelor a precizat că acesta include o traiectorie clară de consolidare fiscală şi o serie de reforme menite să asigure echilibrul bugetar. Printre măsurile-cheie se numără următoarele: continuarea investiţiilor publice, care în ultimii ani au reprezentat 6-8% din PIB, investiţii despre care domnul Andrieş a spus că în anii 2025 şi 2026 acestea vor creşte semnificativ; reforma fiscală etapizată, pe baza unui studiu aflat în curs de actualizare împreună cu Banca Mondială şi alţi parteneri internaţionali, urmând ca măsurile să fie agreate cu Comisia Europeană şi dezbătute apoi mediul de afaceri; taxarea proprietăţilor începând cu 2026, precum şi îmbunătăţirea colectării şi digitalizarea administraţiei fiscale.

Referitor la impozitul pe cifra de afaceri instituit în toamna anului 2023, Marius Alin Andrieş a precizat că măsura este în prezent analizată pentru anumite coduri CAEN în sectoarele petrolier şi energetic, existând discuţii despre o posibilă menţinere a ei pentru sprijinirea consolidării fiscale.

• Alexandru Drăghici: "Cea mai mare provocare pentru ANAF o reprezintă fake-news-urile"

Vicepreşedintele ANAF, Alexandru Drăghici, a spus că în aceste momente cea mai mare provocare pentru instituţia pe care o conduce o reprezintă fake-news-urile.

Alexandru Drăghici a precizat: "Cea mai mare provocare în activitatea noastră în ultima perioadă sunt fake-news-urile şi dezinformările legate de activitatea ANAF. A fost recent o campanie privind somaţia emisă de inspectorii antifraudă, document care există din 2015, dar în care acum s-a introdus şi antifrauda. Mesajul rostogolit în presă a fost că vom băga oamenii în puşcărie dacă nu răspund la somaţie. De aceea, în fiecare zi trebuie să ne justificăm la astfel de ştiri false care decredibilizează instituţia şi modul ei de lucru. Să nu uităm că ANAF are 18.000 de angajaţi, care nu toţi lucrează pe antifraudă fiscală".

Vicepreşedintele ANAF a prezentat principalele obiective ale instituţiei până în 2028, punând accent pe continuarea reformei şi modernizării instituţiei publice, pe prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, precum şi pe îmbunătăţirea interacţiunii cu contribuabilii şi mediul de afaceri.

Potrivit reprezentantului ANAF, unul dintre cele mai importante progrese realizate în 2024 a fost implementarea modulelor digitale E-Transport, E-Factura şi E-TVA, care au generat numeroase dezbateri, dar au început să producă rezultate vizibile în reducerea evaziunii fiscale. În domeniul inspecţiei fiscale, Alexandru Drăghici a precizat că obiectivul pentru anul 2025 este creşterea cu 60% a interacţiunii cu contribuabilii, comparativ cu anii anteriori. Vicepreşedintele ANAF a precizat că, dacă în anul 2019, inspectorii fiscali interacţionau cu aproximativ 20.000 de contribuabili, în prezent numărul acestora a ajuns la 60.000 prin notificări şi acţiuni de control.

În ceea ce priveşte acordurile de preţ în avans, Drăghici a subliniat că acestea aduc un grad mai mare de predictibilitate fiscală şi reduc presiunea inspecţiilor fiscale asupra companiilor. De asemenea, el a precizat că scopul principal al modului E-TVA nu este coercitiv, ci vizează creşterea conformării voluntare a contribuabililor.

Alexandru Drăghici a precizat: "Despre e-TVA, scopul acestui modul nu este neapărat în zona coercitivă, de a extrage date şi de a sancţiona. Obiectivul nostru este creşterea conformării voluntare a contribuabililor. Atât timp cât datele sunt corecte, vom constata că interacţiunea agenţilor economici cu organele de control va fi din ce în ce mai scăzută. Nu urmărim sancţionarea, nu am făcut un instrument care să stea la baza sancţionării. Ponderea sumelor atrase din sancţiuni nu este substanţială pentru veniturile şi acţiunile ANAF. Rolul e-TVA, e-Factura şi e-Transport este salubrizarea mediului de afaceri pentru ca orice afacere să se desfăşoare într-un mediu concurenţial loial din punct de vedere fiscal".

Un alt obiectiv major al ANAF este reducerea gap-ului de TVA, având în vedere că pierderile din TVA sunt încă semnificative. De aceea vicepreşedintele ANAF consideră că, prin implementarea şi generalizarea noilor module digitale, va avea loc o reducere substanţială a acestui decalaj.

• DGAF: Toate controalele antifraudă sunt realizate pe baza unei analize de risc

Inspectorul general al Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală, Teodor Georgescu, a explicat că toate controalele antifraudă sunt realizate pe baza unei analize de risc, cu excepţia situaţiilor care necesită intervenţii rapide sau când există solicitări din partea organelor de cercetare penală.

Teodor Georgescu a precizat: "Când controlul ne este solicitat de organele de cercetare penală, nu e nevoie de analiza de risc pentru că obiectivele de control sunt stabilite de către instituţiile respective. Cele două componente importante ale analizei de risc sunt volumul de informaţii avut la dispoziţie şi modulele automate de analiză a acestora. Odată cu noile obligaţii declarative impuse mediului de afaceri, avem la dispoziţie un volum foarte mare de informaţii care ajung la dispoziţia noastră în timp foarte scurt ce ne permite posibilitatea să intervenim rapid. Ne dorim să identificăm din timp frauda şi să intervenim astfel încât să limităm cât mai mult prejudiciul adus bugetului de stat şi să îl recuperăm cât mai repede".

Şeful DGAF a mai spus că în anul 2025 instituţia pe care o conduce se va concentra pe următoarele domenii cu risc ridicat:

- Comerţul electronic, deoarece tranzacţiile online au crescut exponenţial, iar fraudele din acest sector, inclusiv cele prin curierat, rămân la un nivel ridicat. Teodor Georgescu a precizat că platformele de intermediere turistică precum Booking şi Airbnb au început să furnizeze date privind veniturile utilizatorilor, ceea ce va facilita controalele fiscale;

- Tranzacţiile intracomunitare, deoarece, odată cu aderarea României la Schengen, primul filtru de control la frontieră a fost eliminat. Cu toate acestea, sistemul RO e-Transport a devenit principalul instrument pentru monitorizarea produselor cu risc fiscal şi DGAF va crea prin intermediul acestuia o bază exactă de date a tranzacţiilor efectuate;

- Produsele accizabile, transportul alternativ şi serviciile de livrare, unde se observă probleme privind plata taxelor şi impozitelor pentru angajaţii companiilor din aceste sectoare de activitate.

• Noi modificări legislative în domeniul fiscal

Daniela Tănase, director general adjunct în Ministerul Finanţelor, a menţionat că Guvernul va aproba în curând o ordonanţă de urgenţă pentru transpunerea unor directive europene privind regimul special de scutire pentru IMM-uri şi cotele de TVA. Printre modificările esenţiale se numără creşterea plafonului de scutire al IMM-urilor de la 300.000 lei la 390.000 lei, în timp ce plafonul anual de scutire pentru IMM-urile care desfăşoară activităţi în alte state UE nu trebuie să depăşească 100.000 euro.

Geti Toma, şef Serviciu în Direcţia Generală de Legislaţie Fiscală, a discutat despre impozitul pe construcţii (taxa pe stâlp), precizând că Ministerul Finanţelor a avut întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri pentru a analiza impactul acestei taxe şi eventualele modificări necesare în Codul Fiscal.

Doamna Toma a precizat: "Punctele esenţiale vor viza valoarea de impozitare, regimul fiscal al acelor lucrări de modernizare sau altor lucrări care se fac în general la partea de construcţii care se află în utilizare în baza unui contract de chirie sau a unei alte forme de folosinţă. Un alt aspect e legat de faptul că în anumite sectoare de activitate sau în conexiune cu impozitele locale, treb realizate conexiunile de valoare. Impozitul pe cosntrucţie se stabileşte prin diferenţă în raport cu clădirile pentru care se plăteşte impozit la autoritatea locală. Eventualele modificări urmează să fie comunicate şi va exista înaintea promovării lor o dezbatere amplă cu organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri".

Cea de-a 21-a conferinţă anuală de taxe organizată de PwC România a adus în prim-plan perspectivele autorităţilor fiscale şi ale experţilor din domeniu asupra principalelor reforme şi măsuri care vor modela peisajul fiscal al României în următorii ani. Reprezentanţii Ministerului Finanţelor, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au oferit detalii despre strategii, obiective şi provocări în procesul de consolidare fiscală, îmbunătăţirea colectării şi digitalizarea administraţiei fiscale.