"Alro" Slatina şi-a triplat profitul

Producătorul de aluminiu "Alro" Slatina a obţinut, anul trecut, un profit net preliminat de aproximativ 134,7 milioane dolari, de trei ori mai mare decât cel din 2005. Compania a raportat şi o cifră de afaceri preliminată de circa 781,9 milioane dolari, faţă de aproximativ 550 milioane dolari, valoare obţinută în anul precedent.

Christian Wuest, preşedintele Consiliului de Administraţie al "Alro", a subliniat că societatea "a beneficiat şi de o conjunctură extrem de favorabilă pe piaţa internaţională a aluminiului. Dacă în 2005, tona de aluminiu era cotată la 1.400-1.600 de dolari, anul trecut aceasta a depăşit 3.000 de dolari".

Producţia companiei slătinene s-a ridicat în 2006 la 262.056 tone aluminiu primar, în creştere cu aproximativ 8% faţă de anul 2005, şi 41.004 tone aluminiu prelucrat.

Domnul Gheorghe Dobra, director general al "Alro", a subliniat că o pondere de 70% din producţie a fost destinată exportului. Pentru anul curent conducerea "Alro" estimează o producţie turnată de 288.000 tone aluminiu primar.

"Alro" a investit anul trecut 29,4 milioane dolari, iar în total peste 182 de milioane de dolari, în ultimii cinci ani, vizând în special modernizarea capacităţilor de producţie şi concentrarea pe realizarea de produse cu valoare adăugată mare. Ca urmare a acestor investiţii, productivitatea a crescut de la 50 de tone/angajat, în 2002, la circa 70 de tone/angajat, în 2006. Numărul de salariaţi a scăzut anul trecut de la 5.300 la 4.450, cei mai mulţi renunţând voluntar la locul de muncă.

Pentru exerciţiul financiar ianuarie - decembrie 2006, "Alro" a plătit la bugetul de stat 39 milioane de dolari, contribuţia fiind cea mai mare din ultimii cinci ani.

În paralel, compania a trecut la integrarea pe verticală, pentru asigurarea unui flux complet de la materie primă la produse finite şi desfacere. Astfel, anul trecut a fost demarată fuziunea cu "Alprom" Slatina. De curând, "Alro" a început proiectul de retehnologizare a companiei de alumină "Alum" Tulcea, achiziţionată în 2005.

"Alro" vrea o termocentrală proprie

"Alro" Slatina este interesată să îşi construiască propria termocentrală cu scopul de a-şi reduce cheltuielile implicate de consumul de energie electrică. Acest proiect vine după cel iniţiat de producătorul de aluminiu pentru participarea la finanţarea grupurilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă. Potrivit conducerii grupului "Alro", ambele proiecte au şanse să fie realizate dacă se îndeplinesc toate condiţiile necesare. În cazul termocentralei trebuie realizat un studiu de fezabilitate care va dovedi sau va infirma viabilitatea unui astfel de proiect, iar în ceea ce priveşte participarea de la Cernavodă este aşteptat răspunsul autorităţilor competente.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al "Alro",Christian Wuest, a precizat: "În procesul de integrare pe verticală, compania evaluează construirea propriei centrale electrice. Centrala ne va permite să rămânem competitivi şi să ne creştem gradul de independenţă energetică. În felul acesta, vom avea o predictibilitate a costurilor cu energia electrică şi vom avea posibilitatea de a ne păstra competitivitatea şi în condiţiile unei eventuale scăderi a cotaţiei aluminiului pe piaţa internaţională".

Investiţia greenfield în termocentrală ar putea avea o valoare de circa un miliard dolari şi vizează realizarea unei capacităţi de producţie de 1.000 MW. Electricitatea va fi utilizată de unităţile din cadrul grupului, pentru producţia de aluminiu şi de bunuri cu valoare adăugată mare. Centrala termoelectrică va funcţiona pe bază de huilă din import.

În ultimii zece ani, costurile cu achiziţia energiei electrice la "Alro" au crescut cu peste 135%. La finele anului trecut, compania a cumpărat energie electrică de pe bursa OPCOM, în baza unui contract pe şase luni, la un preţ de peste 60 de dolari/MW, dublu comparativ cu preţurile uzuale de care beneficiază competitorii săi din Uniunea Europeană. În prezent, 25% din energia consumată de "Alro" vine de pe OPCOM.

Christian Wuest mai explică: "Principala noastră preocupare este să ne asigurăm că putem menţine compania profitabilă pe o piaţă eminamente ciclică. De la cotaţii de 2.500 dolari/tonă, în 1988, preţul aluminiului a scăzut la 1.100 de dolari/ tonă, la începutul anilor "90, pentru a atinge 1.500 dolari/tonă în 1998, şi pentru a creşte, apoi, la 3.100 dolari/tonă, anul trecut. În lipsa unor surse de materie primă - alumină şi energie electrică - predictibile pe termen lung, nu putem face niciun fel de strategii".

Din punct de vedere al preţului la care achiziţionează energia, producătorul de aluminiu "Alro" se situează în primele 92 din 162 de companii care activează în domeniu.