ANALIŞTI: "Băncile locale nu-şi permit să le finanţeze pe cele cu capital majoritar grecesc"

Cele mai multe bănci locale nu îşi permit să finanţeze instituţiile de credit cu capital majoritar grecesc din ţara noastră, drept urmare, dacă ar fi scoase la vânzare, niciuna nu s-ar arăta interesată să depună o ofertă, potrivit analiştilor economici.

În urmă cu trei luni, în presa internaţională, se vehicula informaţia că băncile elene şi-ar putea vinde afacerile din afara Greciei, printre care şi din România, după ce creditorii internaţionali ai ţării şi reprezentanţii Oficiului de Concurenţă al Comisiei Europene le-au cerut să îşi vândă activităţile non-bancare din Grecia, precum şi subsidiarele din străinătate.

De atunci, informaţia nu a fost confirmată de către oficialii greci, care nici nu au făcut un demers în acest sens, însă problema rămâne încă în discuţie, pentru cele patru reprezentanţe ale băncilor elene din ţara noastră: Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească.

Săptămâna trecută, preşedintele OTP Bank România, Laszlo Diosi, ne confirma că instituţia de credit pe care o conduce ar putea fi interesată să cumpere o bancă mică sau un portofoliu. Cu toate acestea, domnia sa a lăsat de înţeles că zona băncilor greceşti nu ar fi direcţia spre care OTP Bank România s-ar orienta.

Acest lucru a dus la o dezbatere privind riscul asociat portofoliilor băncilor greceşti din ţara noastră şi măsura în care alte instituţii de credit din piaţă ar fi interesate să le preia.

• Lucian Isar: "Dacă nu pot finanţa GFR cu 202 milioane de euro, cum ar putea băncile locale să finanţeze o valoare de 10 ori mai mare?"

Nicio instituţie de credit din ţara noastră nu şi-ar permite să finanţeze o banca grecească, pentru că acestea sunt prea mari, iar costurile s-ar ridica la aproximativ 1,5-2 miliarde de euro, ne-a spus analistul economic Lucian Isar.

Domnia sa ne-a declarat: "Nimeni nu îşi permite să finanţeze o bancă grecească, pentru că băncile greceşti sunt prea mari. În momentul de faţă, ele primesc de la băncile-mamă finanţare de 1,5-2 miliarde de euro, iar cine le-ar cumpăra ar trebui să înlocuiască liniile de finanţare. Nu contează preţul cu care ar fi achiziţionate, ar putea fi date şi gratis, problema este cea a finanţării, pe care nicio bancă de la noi nu îşi permite să o susţină. Dacă nu pot finanţa GFR cu 202 milioane de euro, cum ar putea orice bancă locală să finanţeze o valoare de 10 ori mai mare?"

• Călin Rechea: "Tranzacţia cu o bancă întreagă este aproape imposibilă"

Într-adevăr, băncile locale nu şi-ar permite să le finanţeze pe cele cu capital majoritar grecesc, a reiterat şi analistul Călin Rechea, care ne-a precizat că, cel mai probabil, aceste instituţii de credit ar putea fi vândute pe bucăţi, fiind şanse prea mici ca acestea să fie cumpărate ca întreg.

Domnia sa ne-a declarat: "Şi fără niciun ban dacă ar fi să fie date, aceste bănci sunt greu de finanţat. Instituţiile de credit greceşti au portofolii de credite neperformante prea mari. O bancă normală ar trebui să aibă mai multe depozite decât credite, pe când, ultima dată când am verificat, băncile greceşti aveau de 2-3 ori mai puţine. Ar fi posibil ca băncile elene de la noi să fie vândute pe bucăţi, dar cred că tranzacţia cu o întreagă instituţie este aproape imposibilă".

• Cabat: "Băncile mari şi-ar permite să preia Piraeus Bank, pentru că este mică"

Cel puţin Piraeus Bank ar putea fi preluată de către o bancă mare de la noi, pentru că portofoliul acestei instituţii de credit este suficient de mic încât să nu fie supus unei tranzacţii imposibile, ne-a spus analistul economic Dragoş Cabat.

Domnia sa a adăugat: "Băncile mari şi-ar permite să preia o bancă grecească. Cel puţin acesta ar fi cazul Piraeus Bank, care este o bancă mică. Celelalte sunt prea mari şi nimeni nu cred că şi-ar dori să le cumpere. Dacă primeşte Grecia banii din pachetul de salvare, activitatea băncilor nu ar fi impactată. Ar fi chiar un lucru de bun augur. Rău ar fi dacă nu va primi acest ajutor din partea creditorilor internaţionali".

• Şerbănescu: "Decât o bancă grecească, mai bine o pizzerie"

Nimeni nu este interesat de băncile greceşti, potrivit analistului Ilie Şerbănescu, domnia sa considerând că reprezentanţele instituţiilor de credit elene prezente în ţara noastră ar fi trebuit de mult timp băgate în faliment. Ilie Şerbănescu ne-a declarat: "Cine ar cumpăra o bancă grecească? Eu, unul, nu aş face-o. Mai bine ai cumpăra o pizzerie.

Dar ce este străin, în faţa autorităţilor noastre, este sfânt. Nu şi-ar permite nimeni să preia o bancă grecească. Băncile elene au făcut rost de bani de la instituţiile de credit din Germania şi Franţa, care au cumpărat titluri de stat greceşti. Pachetul de finanţare de care are nevoie Grecia este constituit din banii contribuabililor germani şi francezi, aceşti bani ajung într-un cont escrow din Grecia, urmând apoi să se întoarcă în cele două state, către băncile lor. Ajutorul nu influenţează într-o mare măsură Grecia, de fapt".

• Active de aproape 45 miliarde de lei

Cele patru bănci greceşti prezente în ţara noastră se află în top 10, după active, al instituţiilor de credit cu capital majoritar străin. Astfel, Alpha Bank este a şasea bancă, cu active de 16,48 miliarde lei, Bancpost a opta, cu active de 12,17 miliarde lei, Piraeus Bank a noua, cu active de 7,83 miliarde lei, iar Banca Românească Grupul National Bank of Greece a zecea, cu active de 6,91 miliarde lei, conform datelor publicate în Raportul anual al BNR pe 2012. Cumulat, activele celor patru instituţii se ridică la 44,4 miliarde lei, reprezentând aproximativ 12% din totalul activelor tuturor băncilor autohtone şi sucursalelor băncilor străine, care se ridică la 365,62 miliarde lei, potrivit BNR.

Pe parcursul anului trecut s-au produs o serie de modificări în structura sistemului bancar românesc. Astfel, faţă de sfârşitul anului 2011, numărul instituţiilor de credit a scăzut de la 41 la 40 de entităţi, ca urmare a fuziunii prin absorbţie dintre Intesa Sanpaolo România şi C.R. Firenze România (banca absorbită), se mai arată în raportul BNR. O altă schimbare s-a produs în structura acţionariatului instituţiei de credit Banca Românească S.A. - membră a Grupului National Bank of Greece, ca urmare a achiziţionării de către acţionarul majoritar National Bank of Greece a acţiunilor deţinute de către BERD.

O serie de modificări înregistrate pe piaţa bancară din Grecia au avut ulterior impact asupra structurii acţionariatului băncilor cu capital originar din această ţară, se mai prezintă în documentul BNR. Este cazul ATE Bank România, care a fost achiziţionată de Piraeus Bank Grecia, ca urmare a preluării de către aceasta a operaţiunilor Agricultural Bank of Greece. Anul acesta, în luna aprilie, ATE Bank România a fost achiziţionată de către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, cel care a fost "arhitectul" tranzacţiei fiind Marinel Burduja, fostul prim-vicepreşedinte al Raiffeisen Bank România.

• FESF deţine 93,55% din Eurobank

FESF a devenit acţionarul majoritar al Eurobank (93,55% din acţiuni), intenţionându-se vânzarea în două etape a acesteia până în primul trimestru al anului 2014. FESF a aprobat în vara acestui an acordul dintre Eurobank şi Fairbax Financial Holdings, prin care acesta din urmă va acoperi o creştere de capital la Eurobank Properties. Eurobank a achiziţionat în 2013 New Proton Bank şi New Hellenic Postbank, cele două bănci-punte menţionate mai sus.

• • FESF deţine 83,71% din capitalul Alpha Bank

FESF deţine 83,71% din capitalul Alpha Bank. În 2013, Alpha Bank a absorbit Emporiki Bank după injecţia de capital efectuată de Crédit Agricole în aceasta din urmă. Valoarea totală a titlurilor de valoare cu rată flotantă a dobânzii emise de Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară a fost de 3.960,5 milioane euro.

• • FESF deţine 84,35% din capitalul National Bank of Greece

FESF deţine 84,35% din capitalul National Bank of Greece. National Bank of Greece a achiziţionat portofoliul viabil al FBB, FESF contribuind cu 350 milioane euro la transferul activelor şi pasivelor FBB către National Bank of Greece. FESF a participat la recapitalizarea National Bank of Greece cu 9.756 milioane euro. De asemenea, în iulie 2013 a fost aprobat transferul activelor şi pasivelor viabile ale Probank către National Bank of Greece. Potrivit unei evaluări preliminare, FESF urmează să suporte suma de 237,6 milioane euro aferentă acestui transfer.

• • FESF deţine 81,01% din capitalul Piraeus Bank

FESF deţine 81,01% din capitalul Piraeus Bank. În 2012, Piraeus Bank a achiziţionat 99,08% din acţiunile Geniki Bank de la Société Générale, iar un an mai târziu a preluat partea viabilă a ATE Bank şi Millennium Bank of Greece. De asemenea, în 2013, Piraeus Bank a preluat depozitele, creditele şi sucursalele din Grecia ale Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank şi Hellenic Bank. FESF a contribuit cu 7.347 milioane euro la capitalul Piraeus Bank, prin intermediul titlurilor de valoare cu rată flotantă a dobânzii emise de Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară.

În urma fuziunilor şi achiziţiilor care au avut loc în sectorul bancar din Grecia, băncile care au beneficiat de ajutor de stat vor trebui să prezinte Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului de Finanţe, planuri actualizate de restructurare pe 5 ani, aprobate de către FESF.

• • Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară

FESF a fost înfiinţat în luna iulie 2010 ca persoană juridică privată, cu autonomie administrativă şi financiară, având ca scop menţinerea stabilităţii sistemului bancar elen prin îmbunătăţirea adecvării capitalului instituţiilor de credit, inclusiv a subsidiarelor instituţiilor de credit străine autorizate de Banca Centrală a Greciei, precum şi prin recapitalizarea băncilor-punte. De asemenea, FESF poate emite garanţii în favoarea statelor, organizaţiilor internaţionale sau a altor beneficiari şi poate întreprinde acţiunile necesare implementării deciziilor organismelor din zona euro în vederea sprijinirii economiei Greciei. Cu toate acestea, FESF nu acordă asistenţă financiară de urgenţă.

Capitalul FESF este subscris integral de guvernul elen, fără ca prin aceasta să fie afectată în vreun fel natura privată a FESF. Capitalul social autorizat al FESF este de 50 miliarde euro, vărsat potrivit mecanismului implementat prin acordurile cu Uniunea Europeană şi FMI. La 31 decembrie 2011, capitalul FESF era de 1,5 miliarde euro, majorându-se în perioada 2012-mai 2013 până la 49,7 miliarde euro, ca urmare a titlurilor de valoare cu rată flotantă a dobânzii emise de Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară.

• • Un nou ajutor financiar pentru Grecia

Noul ajutor financiar de 10 miliarde de euro pe care Grecia ar trebui să îl primească de la creditorii internaţionali este insuficient băncilor. Călin Rechea ne-a explicat: "Ajutoarele oferite până acum Greciei au fost insuficiente. Mai mult decât atât, nu am văzut niciunde că un procent anume din această nouă tranşă de bani ar fi direcţionat către bănci. Însă chiar dacă ar fi să meargă în întregime, ar reuşi să rezolve situaţia doar temporar. În termen de o lună, problemele ar reveni, aşa cum s-a întâmplat şi până acum".

Din 2010, Grecia este ţinută pe linia de plutire cu un total de 240 de miliarde de euro finanţat în cadrul a două programe de salvare, în schimbul unei austerităţi dure şi a unui plan de reformă lovit de întârzieri.

Acum, Grecia ar putea primi ajutor financiar suplimentar din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional fără noi condiţii de salvare sau alte reduceri ataşate, potrivit ministrului grec de finanţe Yannis Stournaras, transmite Xinhua. "În cazul în care Grecia are nevoie de sprijin suplimentar ce nu va depăşi 10 miliarde de euro, acesta va fi un pachet de sprijin fără noi condiţii, deoarece obiectivele au fost stabilite până în 2016, precum şi angajamentele noastre", a declarat Stournaras.

Recunoscând că în faţa unui posibil gol de finanţare, Grecia nu este încă în nicio poziţie de a reveni pe pieţele internaţionale în viitorul apropiat, el a exclus perspectiva unei noi restructurări a datoriilor, într-un astfel de caz. "Nu este o posibilitate", a spus el, referindu-se la decizia de anul trecut a Eurogrupului ce a deschis drumul unei prelungiri a perioadei de rambursare a datoriilor pentru Grecia şi reducerii ratelor dobânzilor pentru împrumuturile de salvare acordate ţării puternic îndatorate, exclusă de pe pieţe în 2010 în anumite condiţii.

• • Pierdere cumulată pentru sectorul bancar elen - 37,7 miliarde euro

Sectorul bancar din Grecia a fost sever afectat de mai mulţi factori, ajungându-se la periclitarea stabilităţii financiare şi a sustenabilităţii pe termen lung a mai multor bănci. Printre aceşti factori se numără:

- deteriorarea situaţiei financiare a firmelor şi gospodăriilor, cu efecte negative asupra capacităţii de rambursare a împrumuturilor, a calităţii activelor şi a standardelor de creditare;

- scăderea încrederii deponenţilor şi a investitorilor, precum şi retrogradarea de către agenţiile internaţionale a ratingului de ţară şi al băncilor, ceea ce a condus la retrageri de fonduri şi a făcut din ce în ce mai dificil accesul băncilor pe pieţele internaţionale pentru obţinerea de finanţare; restructurarea datoriei suverane elene prin programul vizând implicarea sectorului privat (PSI).

Restructurarea datoriei suverane elene prin programul PSI a constat în schimbarea voluntară a obligaţiunilor guvernamentale elene cu o serie de noi obligaţiuni, cu maturităţi mai lungi şi randamente mai scăzute, ceea ce a avut un impact sever asupra bilanţurilor băncilor şi a constituit un factor major în determinarea necesităţilor de recapitalizare.

În baza deciziilor luate în cadrul summiturilor euro din 2011 cu privire la restructurarea datoriei suverane a Greciei, s-a ajuns ca, de la o pierdere iniţială medie pentru bănci estimată de 21% în termenii valorii actualizate nete, aceasta să se ridice la 78% din valoarea nominală a fostelor titluri de stat. Această pierdere cumulată pentru sectorul bancar elen a fost de 37,7 miliarde euro.