ANALIŞTI: "Programul Fidelis - pas înainte pentru piaţa de capital"

Emisiunea de titluri de stat Fidelis destinată persoanelor fizice, denominate în lei şi, în premieră în euro, ce s-a derulat pe parcursul a aproape trei săptămâni, a avut subscrieri de puţin peste două miliarde de lei, iar unii specialişti subliniază că operaţiunea este benefică atât pentru Stat cât şi pentru populaţie, reprezentând un pas înainte pentru piaţa noastră de capital, în condiţiile în care titlurile se vor tranzacţiona la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Perioada de subscriere s-a derulat între 15 iulie şi 7 august, titlurile având maturităţi de doi şi patru ani pentru cele denominate în moneda naţională şi de cinci ani pentru cele în euro, dobânzile anuale aferente titlurilor în lei fiind de 4% pentru cele cu scadenţa de doi ani şi 4,5% pentru cele la patru ani, iar titlurile de stat în euro au o dobândă anuală de 2%.

Pentru cele denominate în moneda europeană, subscripţiile totale au depăşit 168 milioane de euro, în timp ce pentru titlurile în lei cu scadenţa de doi ani subscrierea a fost de peste 565 milioane milioane lei, iar în cazul celor cu maturitate de patru ani, suma era de peste 656 milioane de lei, cu puţin timp înainte de închiderea operaţiunii de piaţă.

Spre comparaţie, ultima tranşă a Programului Tezaur, din iulie, a strâns subscrieri de peste 700 de milioane de lei, în titluri de stat cu scadenţa de unu, doi, trei şi cinci ani, la dobânzi anuale de 3,5%, 4%, 4,25% şi 4,75%, dar care nu sunt listate.

În ceea ce priveşte Fidelis, ultima operaţiune de acest tip, ce s-a numit Centenar, a avut loc în 2016, titlurile având o maturitate de doi ani şi o dobândă anuală de 2,15% pe an. Atunci, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a reuşit să atragă 735 de milioane de lei.

Legat de emisiunea tocmai încheiată, Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, ne-a transmis: "Este un demers foarte bun, pentru că Statul îşi diversifică canalele de finanţare, şi se dezvoltă şi piaţa de capital care a fost ocolită mulţi ani de Ministerul de Finanţe. În plus, s-a desfăşurat on-line ceea ce a putut să atragă şi persoanele tinere, care tranzacţionează electronic. Nu doar că achiziţiile s-au realizat on-line dar, prin listarea la BVB, şi vânzarea se poate face imediat cu un ordin lansat de pe mobil. Şi, foarte important, la vânzare nu se pierde dobânda acumulată până atunci, ceea ce este normal, pentru că un deţinător şi-a asumat un risc cumpărând acel titlu, şi trebuie să primească şi randamentul cuvenit pentru perioada în care şi-a asumat riscul".

Şi Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare în cadrul Goldring, una dintre societăţile de brokeraj participante la operaţiune, consideră că exerciţiul a fost bun pentru piaţă, adăugând că este un demers pe care, în opinia sa, Ministerul Finanţelor ar fi trebuit să-l facă mai demult.

"Totul s-a desfăşurat electronic ceea ce este un mare plus faţă de emisiunile derulate prin Trezorerie (n.r. Programul Tezaur). La noi nu a fost niciun client în birou, şi am adunat ceva subscrieri", a spus Dragoş Mesaroş.

Directorul de la Goldring a punctat că, prin listare se oferă investitorilor mai multe avantaje, între care posibilitatea ca în perioade de volatitate mare în piaţă aceştia să se retragă în titluri de stat.

"Astfel, decât să stea pe cash, încasează o dobândă, care se calculează la zi, iar comisioanele de tranzacţioanare vor fi destul de mici (n.r. 0,1% la vânzare în cazul Goldring). De asemenea, ţinând cont de dobânzile actuale din piaţă (n.r. la depozite), dobânzile oferite de titlurile de stat, de plidă de 4,5% pentru cele în lei cu maturitatea de patru ani, mi se par bune" ne-a transmis brokerul.

Totodată, Dragoş Mesaroş a punctat că, pentru investitori există oricând posibilitatea să lichideze deţinerile în titluri, fără a pierde dobânda, care nu este impozitată.

"Iar pentru Stat mi se pare o manieră elegantă de a se împrumuta şi, ţinând cont că probabil suntem la început (n.r. cu emisiuni şi în euro), suma de peste două miliarde de lei strânsă în trei săptămâni mi se pare decentă. Este un prim pas şi mă aştept ca Ministerul Finanţelor să mai vină cu exerciţii de acest fel", a adăugat brokerul de la Goldring.

De aceeaşi părere este şi Adrian Codirlaşu, care a punctat :"Acum, este de urmărit cum se vor comporta aceste titluri la bursă. Cred că contează foarte mult cum va fi administrată această emisiune. Dacă investitorii vor avea un avantaj real prin listare, adică că pot dispune rapid de fonduri şi într-un mod facil - fără comisioane ridicate de tranzacţionare sau spread-uri mari între bid şi ask, şi în condiţiie de lichiditate bună - cred că următoarele emisiuni pot să atragă şi mai mult. Este doar un prim pas, şi e de urmărit cum se va comporta această emisiune pentru că va da tonul celorlalte".

În ceea ce priveşte nivelul dobânzilor, preşedintele CFA a punctat că, sunt peste cele plătite de stat investitorilor instituţionali, ceea ce de altfel este o practică generală.

"Când statul listează ceva pentru persoane fizice, o companie sau bond-uri (n.r. obligaţiuni) oferă un plus (n.r. faţă de ce oferă instituţionalilor), pentru a atrage interesul investitorilor de retail", a spus Adrian Codirlaşu.

Analistul financiar a subliniat că, în comparaţie cu depozitele bancare, totuşi caracteristicile titlurilor de stat sunt diferite.

"Depozitele bancare au cel mai mic risc şi cea mai mare lichiditate, aşa că e normal ca dobânda lor să fie mai mică. Practic, sunt garantate până la 100.000 de euro iar deţinătorul depozitului poate orcând să-l «spargă». Pe când în cazul acestor titluri de stat, investitorul trebuie să le vândă, dar execuţia depinde de condiţiile pieţei, decontarea durează două zile, deci se dispune de bani ceva mai greu. Aşa că e normal să existe o primă faţă de depozite", a spus preşedintele CFA România.

Totodată, analistul a pus în evidenţă faptul că trecem printr-o perioadă în care randamentele la instrumentele cu risc redus, depozite sau titluri de stat, sunt extrem de mici, pentru că băncile centrale au redus dobânzile până la niveluri istorice.

"Este o perioadă care va mai dura probabil câţiva ani, până când băncile vor începe să ridice ratele de dobândă. Iar în acest context, ţinând cont de nivelul de risc pe care-l comportă, randamentul oferit de titlurile de stat mi se pare adecvat; este randamentul pieţei. Cei care vor risc mai mare pot intra pe obligaţiuni corporative sau acţiuni", ne-a spus preşedintele CFA România.

Este o afirmaţie care vine în condiţiile în care, la Bursa de Valori Bucureşti există listate o serie de obligaţiuni corporative, iar în cazul celor din Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT), dobânda anuală ajunge şi la 10%.

Pe de altă parte trebuie menţionat că, titlurile de stat Fidelis denominate în lei oferă o dobândă peste inflaţie, care a fost de 2,6% în iunie, iar pentru finalul acestui an Banca Naţională a României (BNR) prognozează o inflaţie de 2,7%, în timp ce pentru 2021 prognoza este de 2,5%.

Titlurile Fidelis vor fi admise la tranzacţionare în data de 13 august, iar Dragoş Mesaroş de la Goldring este de părere că, ţinând cont de faptul că vor avea market-maker (BT Capital Partners, BCR şi BRD - Sindicatului de Intermediere), vor avea o lichiditate bună, peste cea a obligaţiunilor corporatiste.

"Cred că rulajele vor fi între 0,5 şi un milion de lei zilnic, ceea ce le-ar plasa în top cincisprezece la BVB", estimează brokerul.

Acum urmează să fie anunţată valoarea finală a emisiunii şi indicele de alocare, dar brokerii sunt de părere că, ţinând cont de nevoia de bani a Statului, se va accesa întreaga sumă subscrisă.

Titlurile în monedă naţională au o valoare nominală de 100 lei, iar cele cu scandenţa de doi ani se vor tranzacţiona sub simbolul R2208A, iar cele cu scadenţa de patru ani vor avea simbolul R2408A. Titlurile în moneda europenă, cu valoare nominală de 100 euro, vor avea simbolul R2508AE.

Comisionul perceput de membrii Sindicatului de Intermediere pentru vânzarea sau cumpărarea titlurilor din piaţa secundară este de maxim 0,05%, în timp ce ceilalţi intermediari vor aplica propria politică de comisionare.

Fondurile obţinute de Emitent ca urmare a emisiunii de Titluri de stat vor fi folosite pentru finanţarea deficitului bugetar, refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale.