ANALIŞTII BCR: "Condiţiile din piaţa titlurilor de stat nu sunt favorabile pentru obligaţiuni pe termene lungi"

Condiţiile din piaţa titlurilor de stat nu sunt favorabile pentru obligaţiunile pe termen lungi ale Ministerului de Finanţe, punctează într-un raport de analiză specialiştii Băncii Comerciale Române (BCR). Potrivit acestora, Ministerul de Finanţe a continuat la începutul acestei săptămâni să ţintească mai degrabă costul împrumuturilor pe piaţa primară şi nu atragerea unui volum anume.

"Ministerul Finanţelor Publice a continuat să ţintească costul împrumuturilor pe piaţa primară de obligaţiuni în lei şi nu volumele atrase din piaţă, aşa cum făcea până în luna iunie. Ieri (luni - n.r.), Ministerul Finanţelor Publice a emis obligaţiuni cu scadenţa în 2031 în valoare de 124,5 milioane lei, sub nivelul anunţat în prospectul de emisiune (200 milioane lei), la un randament mediu de 4,19% (în scădere cu trei puncte de bază comparativ cu nivelul de la licitaţia anterioară, din luna iunie - n.r.). Cererea investitorilor a fost scăzută (173,5 milioane lei). Dincolo de reţinerea oficialilor guvernamentali de a împrumuta volume mari, condiţiile din piaţă nu sunt favorabile pentru obligaţiunile pe termene lungi acolo unde investitorii nerezidenţi sunt activi, acest lucru fiind vizibil în cererea mică la licitaţia de ieri", se arată în raport.

Luni, de-a lungul curbei randamentelor s-au consemnat evoluţii mixte ale ratelor de dobândă: pe scadenţa 10 ani s-a consemnat o creştere cu două puncte bază, la 3,815%. Ieri, rata de dobândă la titlurile pe 10 ani ale României au continuat să urce, la 3,850%, după ce în data de 11 august a atins 3,68%, cea mai mică valoare din iunie 2017 până acum. Evoluţia vine cel mai probabil pe fondul publicării datelor privind contracţia trimestrială de 12,3% a PIB, dar şi pe fondul instabilităţii politice, creditorii fiind cel mai probabil atenţi la moţiunea de cenzură depusă luni de PSD. Moţiunea este aşteptată să fie votată cândva în luna septembrie.

Rata de dobândă la 10 ani, barometrul pentru costul de finanţare în economie, a explodat în data de 19 martie, vârful tensiunilor financiare provocate de Covid-19, la 6,10%, ceea ce a dus la tăierea de către Banca Naţională (BNR) a ratei cheie de dobândă şi demararea unui program de achiziţie de titluri de stat în lei şi operaţiuni repo pentru deblocarea pieţei. În săptămâna de dinainte, Ministerul de Finanţe nu a reuşit în trei rânduri să atragă bani din piaţă din cauza deficitului major de lichiditate.

Pe termen scurt, potrivit analiştilor BT Asset Management, în piaţa titlurilor de stat domină incertitudinea şi riscurile privind execuţia bugetară, dar şi influenţa de an electoral - recent anunţata majorare cu 14% a pensiilor din septembrie şi majorarea alocaţiilor. Necesarul de finanţare al României (deficit de 91 de miliarde de lei + plata datoriei deja emise de 47 miliarde de lei) se ridică undeva la 138 de miliarde de lei în acest an.

Într-o opinie publicată pe pagina personală de Facebook, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, afirmă că România are "o criză de sănătate publica, o criză economică şi riscăm să aprindem o criză a datoriei publice" dacă legea privind majorarea pensiilor (cu 40% de la 1 septembrie) nu este modificată.

România se împrumută la cele mai ridicate dobânzi din regiune din cauza instabilităţii politice şi a lipsei de eficienţă guvernamentală, capitole analizate de agenţiile de rating şi la care România stă mai prost chiar decât Bulgaria.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 575 milioane de lei prin titluri scadente în noiembrie 2024, la un cost mediu anual de 3,44%. Pe de altă parte, statul a respins toate ofertele băncilor la licitaţia cu titluri scadente în ianuarie 2028.