Analiză Ipsos şi RetailZoom: Strategii de adaptare a consumatorilor români la creşterea preţurilor

În faţa creşterilor de preţuri, consumatorii trebuie adesea să îşi ajusteze obiceiurile de consum şi strategiile de adaptare pentru a-şi gestiona eficient bugetul. O analiză combinată a datelor de vânzări din lanţurile internaţionale, realizată de RetailZoom şi a rezultatelor unui sondaj Ipsos realizat recent relevă informaţii cu privire la acţiunile specifice pe care consumatorii le-au întreprins pentru a atenua impactul creşterii preţurilor. Această analiză oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a strategiilor de adaptare adoptate de consumatori în diverse categorii de produse.

Coşul de cumpărături este ajustat întâi de toate prin reduceri de volume pentru produsele alimentare şi de îngrijire a casei, urmate de produsele de îngrijire personală. Descreşterile cantităţilor cumpărate la începutul anului 2023 (ianuarie-mai) au fost cu -3% mai mici faţă de vânzările înregistrate la începutul anului 2022 (aceeaşi perioadă).

Un context inflaţionist cu (încă) două cifre

Rata inflaţiei în România a fost de 10,3% în luna iunie faţă de 10,6% în mai, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Inflaţia a scăzut în mod constant în ultimele luni, de la un vârf de 16,8% în noiembrie 2022. Alimentele continuă să se afle în topul scumpirilor, cu 18%, urmate de servicii, cu 11,5%.

Cele mai mari creşteri de preţuri în rândul produselor alimentare, comparativ cu iunie 2022, au fost înregistrate la zahăr (55%), cartofi (32%), unt (31%) şi ouă (29%).

În aceste condiţii, complicate şi de discuţiile între comercianţii cu amănuntul şi guvern cu privire la limitarea în mod voluntar a marjelor comerciale la alimentele de bază pentru o perioadă de 3 luni, Ipsos şi RetailZoom au realizat o analiză cu privire la cum se reflectă aceste creşteri de preţuri în coşul de consum şi în percepţia consumatorilor.

Cumpărăturile cantitative (în bucăţi) realizate în primele 5 luni ale anului 2023 (ianuarie-mai) din lanţurile internaţionale de comerţ modern au scăzut mai accentuat faţă de ultimele 5 luni din 2022

(-10%). Implicit, acest parcurs ne arată o ajustare progresiv descrescătoare a bugetelor românilor pentru cumpărăturile realizate din lanţurile internaţionale de retail. Chiar dacă unele dintre scăderile mai mari sunt justificate de sezonul diferit inclus în comparaţie, anumite categorii de produse non-sezonale îşi menţin evoluţia descrescătoare prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Dintre acestea, în topul scăderilor constante faţă de perioada ianuarie-mai 2022 amintim: zahărul

(-36%), conservele de carne (-33%), mălaiul (-24%), uleiul de consum (-28%) şi sucul de tip ice tea

(-12%).

Grupele de produse ce scad cel mai mult în opţiunile românilor pentru achiziţiile din lanţurile mari de magazine pentru începutul acestui an (ianuarie-mai 2023), prin comparaţie cu ultimele 5 luni ale anului 2022 sunt evidenţiate în graficul de mai jos. Dintre acestea, uleiul şi margarina, băuturile alcoolice şi produsele de băcănie au avut scăderi mai accentuate şi faţă de prima parte a anului 2022 (ianuarie-mai), demonstrând astfel un comportament de restrângere a cumpărăturilor, ce este cumva consolidat spre reducere şi renunţare sau, posibil, parţial mutat către alte canale de achiziţie (engros-uri sau pieţe, ori direct de la producători).

Reducerea consumului, din perspectiva populaţiei

Sondajul în rândul consumatorilor a evidenţiat mai multe strategii de adaptare ca răspuns la creşterile de preţuri. Iată care sunt constatările semnificative:

1. Priorităţi esenţiale: 48% dintre respondenţi au declarat că au renunţat la anumite produse alimentare pentru a compensa creşterile de preţ, ceea ce indică o concentrare strategică asupra articolelor esenţiale mai degrabă decât asupra achiziţiilor de răsfăţ.

2. Mese la domiciliu: 43% dintre participanţii la studiu au declarat că nu mai comandă mâncare cu livrare la domiciliu, optând pentru pregătirea meselor acasă în scopul de a economisi bani.

3. Sacrificarea gustărilor şi băuturilor: Un procent considerabil de 41% dintre consumatori au renunţat la gustările optionale, de răsfăţ, la băuturile zaharoase şi la cafea pentru a-şi reduce cheltuielile generale.

4. Îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii: 40% dintre respondenţi au renunţat la achiziţionarea de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii, acordând prioritate cheltuielilor esenţiale în detrimentul achiziţiilor discreţionare.

5. Electronice şi dispozitive mobile: 38% dintre participanţi s-au abţinut de la cumpărarea de gadgeturi electronice, aparate de uz casnic şi telefoane mobile pentru a-şi gestiona mai eficient bugetul.

6. Ajustarea călătoriilor: Ca răspuns la creşterile de preţuri, 37% au renunţat la călătoriile internaţionale, iar 26% au redus sau au eliminat vacanţele interne.

7. Consideraţii privind asigurările: 23%, respectiv 21% dintre respondenţi şi-au ajustat asigurările de viaţă sau de sănătate pentru a se adapta la constrângerile bugetare.

8. Ajustări suplimentare: Un procent mai mic de consumatori au făcut alte schimbări, cum ar fi renunţarea la produsele de îngrijire personală şi cosmetice (21%), precum şi anularea abonamentelor medicale sau de televiziune (20% şi, respectiv, 8%).

Ce rol au promoţiile în ajustarea bugetelor de cumpărături?

Orientarea spre o recalibrare a bugetelor de cumpărături pentru produse de larg consum este evidenţiată în rapoartele de vânzări din retail prin faptul că ponderea achiziţiilor în promoţie a crescut semnificativ faţă de anul trecut - de la 20.5% în medie pentru 2022 la 24% din total valoare vânzări pentru al doilea trimestru din 2023. Atât cumpărătorii, cât şi retailerii, alături de producători, au început să acorde o atenţie mai mare produselor aflate la promoţie - chiar dacă promoţiile nu înseamnă neapărat preţurile cele mai mici, reducerile şi-au recăpătat o poziţie importantă în bugetul de cumpărături.

Strategii de adaptare

Studiul a arătat comportamentul consumatorilor de a folosi diverse strategii de adaptare pentru a gestiona impactul creşterii preţurilor. Aceştia monitorizează îndeaproape promoţiile (55%), folosesc cantităţi mai mici de produse (32%) şi urmează listele de cumpărături (31%) pentru a face alegeri mai economice. În plus, consumatorii congelează unele produse alimentare (30%), caută cele mai ieftine opţiuni (27%) şi îşi ajustează cantitatea de cumpărături (24%). Unii consumatori explorează, de asemenea, magazine alternative (21%) şi optează pentru achiziţii la bax (21%) sau în vrac (18%) pentru a economisi bani. Aceste strategii reflectă efortul lor de a prioritiza achiziţiile esenţiale şi de a face ca bugetele lor să se întindă mai mult.

În concluzie

Pe măsură ce preţurile continuă să crească, consumatorii adoptă diverse strategii de adaptare pentru a-şi gestiona eficient bugetul. De la monitorizarea atentă a ofertelor promoţionale şi ajustarea dimensiunilor porţiilor până la planificarea strategică a vizitelor la cumpărături şi explorarea alternativelor mai ieftine, consumatorii dau dovadă de rezistenţă şi adaptabilitate în faţa creşterii preţurilor. Aceste constatări oferă informaţii valoroase atât pentru întreprinderi, cât şi pentru factorii de decizie politici, subliniind necesitatea de a înţelege şi de a răspunde nevoilor în evoluţie ale consumatorilor în perioadele de inflaţie.