ANCHETA ÎN CAZUL CARPATICA ASIG: Marian Mîrzac a demisionat din Consiliul ASF

Marian Mîrzac, membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a demisionat astăzi din funcţie, conform unui comunicat trimis redacţiei.

ASF a luat act de demisia lui Marian Mîrzac, membru neexecutiv în Consiliului ASF, a cărui demisie a fost transmisă astăzi la sediul ASF prin intermediul avocatului domniei sale.

Potrivit legii, Parlamentul trebuie să valideze un nou membru neexecutiv al Consiliului ASF. ASF subliniază că vacantarea poziţiei deţinută de Marian Mîrzac până la numirea unui nou membru nu împiedică în vreun fel procesul decizional al Autorităţii.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a sesizat Parlamentul României, pe 30 ianuarie, cu privire la situaţia lui Marian Mîrzac. Tot atunci, ASF a decis începerea cercetării prealabile a angajaţilor pentru care are confirmarea oficială a calităţii de învinuit din partea DNA, în dosarul Carpatica Asig, în vederea luării măsurilor legale în acest sens, se mai arată în comunicat.

---

Ilie Carabulea este cercetat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals, conform Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Potrivit unui comunicat al DNA, în perioada mai - iunie 2013, Ilie Carabulea, Marian Mîrzac, Radu Mustăţea, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

"Prin iniţierea, respectiv, constituirea acestui grup infracţional, Carabulea Ilie şi Mîrzac Marian au reuşit, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F) asupra activităţii societăţii de asigurări respective, astfel încât să nu reiasă deficienţe grave", se mai arată în comunicat.

Conform DNA, gruparea infracţională sus-menţionată a fost sprijinită de Ovidiu Ioan, Cezar Giurgea şi Daniel-George Tudor, funcţionari cu atribuţii de conducere şi execuţie în cadrul ASF.

Preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zonea a declarat, luni, că a fost mandatat de Biroul Permanent să discute cu procurorul general şi ministrul Justiţiei în legătură cu solicitarea DNA privind ASF deoarece modul de comunicare nu este corespunzător, iar Comisia juridică va da un punct de vedere. "Am primit mandate din partea Biroului Permanent şi comitetului liderilor să am o discuţie cu ministrul Justiţiei şi cu procurorul general. Este pentru prima dată după foarte mulţi ani când procurorul general nu corespondează cu Camera Deputaţilor, ci printr-un procuror subordonat, şi se cere imperativ un document şi se atenţionează că, dacă nu-l trimitem până mâine (ieri - n.r.) la ora 12, vin ei să-l ia. Acest mod de comunicare nu este corespunzător cu democraţia şi statul de drept", a afirmat Zgonea, după şedinţa Biroului Permanent.

DNA a trimis o adresă către Camera Deputaţilor prin care se arată că, "în conformitate cu dispoziţiile art.169 şi art. 170 din CPP, s-a dispus prezentarea şi predarea de către instituţia Camera Deputaţilor a următoarelor înscrisuri", menţionându-se proiectul de ordonanţă privind ASF, împreună cu toate înscrisurile, inclusiv amendamentele depuse, rapoartele întocmite de comisii, avizele date de comisii, înregistrările audio şi procesele-verbale ale şedinţelor comisiilor, precum şi identitatea persoanelor care au participat la şedinţele respective.

DNA mai solicită Camerei Deputaţilor şi documentele care reflectă circuitul înscrisurilor deţinute de Camera Deputaţilor privind aprobarea proiectului de lege şi copia după Registrele de corespondenţă cu privire la corespondenţa purtată de către Camera Deputaţilor şi către organisme în legătură cu acest proiect.

"Prezentarea şi predarea se va face în data de 11 februarie, ora 12.00, la sediul DNA din Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, nr 79-81, sectorul 1, parter, camera 34A", se mai menţionează în adresa DNA, semnată de procucorul şef secţie Gheorghe Popovici şi procurorii Marian Gherman şi Ioan Amariei.

Procurorii DNA au cerut Parlamentului şi Guvernului să le pună la dispoziţie, până pe data de 11 februarie, în dosarul Carpatica, mai multe documente legate de OUG despre care există suspiciunea că ar fi fost emisă pentru a proteja interesele firmei de asigurări Carpatica, potrivit unor surse judiciare.

Documentele solicitate de procurorii DNA vizează Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a impus o serie de criterii profesionale, prin care s-ar fi urmărit protejarea intereselor firmei de asigurări Carpatica. În cazul în care Parlamentul şi Guvernul nu vor transmite DNA documentele solicitate în dosarul Carpatica, procurorii ar putea să solicite ridicarea acestor acte. În 16 octombrie 2013, Guvernul a aprobat, prin Ordonanţă de urgenţă, reducerea componenţei Consiliului ASF de la 11 la 9 membri, deşi prevederea fusese inclusă şi într-un proiect de lege aprobat de Camera Deputaţilor şi trimis la Senat.

Concomitent, Ministerul Finanţelor Publice a publicat la secţiunea transparenţă decizională a paginii web a instituţiei proiectul de ordonanţă de urgenţă. Documentul stabilea, printre altele, că membrii Consiliului ASF trebuie să îndeplinească şi condiţia de a avea o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă.

Premierul Victor Ponta declara, la sfârşitul lunii ianuarie, că Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a impus o serie de criterii profesionale a fost negociată şi solicitată în mod expres de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Procurorii DNA ar susţine, conform presei, că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru a introduce un criteriu de incompatibilitate care să îl îndepărteze pe un vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma influenţei altui membru al conducerii ASF, Marian Mîrzac, care ar fi urmărit să protejeze astfel interesele firmei de asigurări Carpatica, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, fiind indicat drept posibil iniţiator al ordonanţei.

Pe 3 februarie, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) decidea, definitiv, că Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac, arestaţi preventiv pentru fapte corupţie, rămân în detenţie, în vreme ce Radu Mustăţea, vizat şi el în dosar, va fi cercetat în libertate.

Astfel, judecătorii CAB au respins recursurile faţă de măsura preventivă formulate de Carabulea şi Mîrzac, dar şi pe cel făcut făcut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) împotriva deciziei de cercetare în libertate a lui Mustăţea.

La judecarea recursurilor, omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează Grupul Carpatica, a declarat că nu a săvârşit nicio ilegalitate şi că societatea de asigurări nu avea probleme financiare.