Andreas Treichl: "Testele de stres derulate de BCE favorizează sudul Europei"

Grupul bancar austriac Erste Group Bank AG nu este mulţumit de modul în care organismele europene de reglementare au conceput testele de stres la care vor fi supuse băncile europene, teste care, în opinia conducerii băncii, acordă un tratament preferenţial zonei de sud a Europei, transmite Bloomberg. Un studiu realizat de Autoritatea Bancară Europeană şi care va fi derulat în acest an va arăta modul în care băncile vor face faţă celui mai negativ scenariu simulat de organismele europene de reglementare. Testul simulează, de exemplu, un declin de 10,1% al Produsului Intern Brut al Cehiei, comparativ cu o contracţie de 6,1% în cazul Italiei.

"De ce este regiunea de sud a Europei mai puţin afectată decât Cehia sau Croaţia?", s-a întrebat retoris, ieri, directorul general de la Erste, Andreas Treichl, la Adunrea Generală anuală a acţionarilor, adăugând: "A avut loc o intervenţie politică dramatică. Nu vreau să construiesc scenarii despre acest lucru, dar mie mi se pare că este ceva foarte ilogic şi incorect, şi soluţionarea acestei situaţii va fi una dintre sarcinile noastre în săptămânile şi lunile următoare".

Directorul general al Erste, care conduce un grup cu cele mai mari bănci din Cehia, Slovacia şi România, a apreciat că economia Cehiei este într-o stare mult mai bună decât majoritatea statelor din sudul Europei. Domnia sa a continuat: "Datoria guvernamentală în Cehia este mult mai mică decât în sudul Europei, condiţiile de pe piaţa muncii sunt mult mai bune, investiţiile sunt mai mari, datoria privată este la 84% comparativ cu 250% în zona euro, nivelul de capital al băncilor este la 17% comparativ cu 12% în UE", a spus Treichl, menţionând: "Nu văd niciun motiv pentru care Cehia ar trebui să fie afectată de cinci ori mai mult decât sudul Europei".

Argumentele invocate de Andreas Treichl nu sunt corecte, din cauză că ignoră diferenţele care există între structurile economiilor din Sudul Europei şi cele din Europa Centrală şi de Est, precum şi susţinerea pe care primele o primesc din partea Băncii Centrale Europene (BCE), consideră analistul economic Călin Rechea.

Domnia sa ne-a explicat: "Ţările din partea sudică a Europei au o structură mult mai diversificată a economiilor, comparativ cu statele din Europa Centrală şi de Est. De exemplu, Cehia, deşi arată mai bine decât Italia, din punct de vedere al tabloului macroeconomic, este foarte dependentă de prezenţa Volkswagen, aşa cum ţara noastră este dependentă de Dacia. Dacă aceste companii şi-ar reduce în mod substanţial operaţiunile, Cehia şi România ar înregistra scăderi puternice ale producţiei industriale şi ar intra în recesiune".

Faptul că statele sud-europene sunt membre ale zonei euro face ca băncile care sunt prezente în aceste ţări să beneficieze de ajutorul BCE, în cazul în care scenariile adverse se împlinesc, arată Călin Rechea. Ţările central şi est-europene care nu fac partea din uniunea monetară, adică majoritatea lor, nu ar avea parte de o astfel de susţinere în cazul unor condiţii de piaţă dificile, atrage atenţia economistul, care ne-a mai precizat că influenţa factorului politic asupra măsurilor BCE este de notorietate şi nu ar trebui să surprindă un bancher cu experienţa lui Andreas Treichl.

Banca Centrală Europeană, instituţie condusă de italianul Mario Draghi, va prelua activitatea de supervizare bancară în zona euro începând din luna noiembrie şi, înainte de asta, va evalua starea de sănătate a celor mai mari 130 de bănci din zona euro printr-o analiză amănunţită a calităţii activelor lor. Testele concepute de EBA vor simula o contracţie de 19,2% a preţului acţiunilor în următorii trei ani, precum şi o scădere de 14,7% a preţului proprietăţilor imobiliare comerciale în cele 28 de state membre ale UE. Potrivit celui mai negativ scenariu, forintul ungar şi zlotul polonez vor pierde un sfert din valoare ca urmare a pierderilor înregistrate de pe urma creditelor ipotecare din Europa Centrală şi de Est.

• Erste Group nu mai vrea să se extindă masiv în Europa de Est

Condiţiile de afaceri pentru băncile europene ar putea să se îmbunătăţească semnificativ în 2015 după ce o serie de chestiuni care ţin de reglementare vor fi soluţionate în următoarele şase luni, a declarat, ieri, Andreas Treichl, în cadrul AGA, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Treichl a mai spus că Erste Group Bank intenţionează să majoreze sumele alocate pentru plata dividendelor la nivelul de dinaintea crizei financiare, dar nu a oferit detalii referitorare la perioada de timp în care se va întâmpla acest lucru.

Pentru anul 2013, acţionarii Erste Group Bank vor primi dividende în valoare de 40 de eurocenţi pe acţiune, faţă de 20 de eurocenţi pe acţiune pentru anul 2012. Comparativ, pentru exerciţiul financiar 2007, Erste a plătit dividende în valoare de 0,75 eurocenţi pe acţiune.

Chiar dacă a apreciat că este prea devreme pentru a face prognoze pentru 2015, Andreas Treichl le-a spus acţionarilor că există o şansă reală ca 2015 să arate semnificativ mai bine decât 2014. "Vom avea răspunsul peste şase luni şi nu vrem să facem comentarii definitive până atunci", a arătat sursa citată.

Referindu-se la planurile Erste Group în Europa de Est, Andreas Treichl a subliniat că banca austriacă nu mai are de gând să deruleze o extindere masivă. "Suntem în regiunea în care vrem să fim, obiectivul nostru pe termen lung este să pătrundem pe piaţa din Polonia. Nu ştiu dacă acest lucru se va petrece în 2018, în 2020 sau mai devreme", a spus Treichl.

Erste Group este principalul furnizor de servicii financiare în estul Uniunii Europene, cu aproximativ 45.000 de angajaţi care deservesc 16,6 milioane de clienţi în 2.900 de agenţii din Austria, Cehia, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia.

Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România cu active de peste 16 miliarde euro.