Apele trec, bolovanul rămâne. Dragnea

• Trei premieri şi un preşedinte al Camerei Deputaţilor

Victor Ponta, bun prieten al lui Liviu Dragnea la un moment dat, pe vremea când candida pentru preşedinţia ţării, a fost primul membru important al PSD care a înţeles cum stă treaba cu opoziţia în interiorul partidului. În cazul său, trebuie spus că după pierderea alegerilor prezidenţiale multă lume se aştepta să facă un pas în spate şi să-şi asume înfrângerea. Pasul a fost făcut ceva mai târziu, fiind ajutat în acest sens. În iulie 2015, Victor Ponta a renunţat la şefia PSD "până când îşi rezolvă situaţia juridică". Gestul a fost făcut fără consultarea partidului, printr-o scrisoare deschisă publicată pe Facebook. DNA îl acuza pe premier de fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani şi conflict de interese. Interimatul în fruntea partidului a fost asigurat de către Rovana Plumb, ulterior, în octombrie, preşedintele PSD ajungând Liviu Dragnea. O lună mai târziu, Victor Ponta anunţa că îşi depune mandatul de prim-ministru şi că speră că demisia guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă, revoltaţi după tragedia din clubul Colectiv, în care au murit mai mulţi oameni. La vremea respectivă, în presă a apărut informaţia că Liviu Dragnea i-ar fi transmis lui Victor Ponta că este cazul să demisioneze în urma protestelor din Bucureşti şi a scandalului provocat de liderul UNPR, Gabriel Oprea (moartea poliţistului Gigină), PSD dorind să rupă alianţa cu acest partid. Ulterior Dragnea i-a transmis lui Ponta că se va ocupa în partid doar de... Facebook, iar după foarte multe schimburi de replici, tur-retur, fostul premier a ajuns în afara PSD şi şi-a înfiinţat propriul partid, alături de Daniel Constantin, fost ministru al Agriculturii.

În aprilie 2016, Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor a încercat să-l determine pe Liviu Drag­nea să facă un pas în spate şi să demisioneze, vorbind insistent de problemele penale ale acestuia. La scurt timp Valeriu Zgonea a fost exclus din PSD după o decizie luată cu unanimitate de voturi în Comitetul Executiv Naţional al partidului. De altfel, el nu a mai primit nici dreptul de a contesta această decizie. După excludere, firesc, Zgonea a pierdut şi şefia Camerei Deputaţilor. Liviu Dragnea spunea înainte de respectivul vot că nu mai vrea să facă echipă la conducerea partidului cu Zgonea: "Azi partidul trebuie să-şi reafirme unitatea. Azi CExN-ul trebuie să hotărască dacă îmi acordă în continuare sprijin politic sau nu pentru această funcţie. În ceea ce priveşte decizia privind soarta lui Zgonea, colegii mei vor decide". Printre puţinii care s-au exprimat public împotriva excluderii a fost Ion Iliescu, care a scris pe blog că nu este "adeptul excluderilor şi al altor măsuri de forţă. Ele ne-au făcut mult rău. Dacă apelăm şi acum la aşa ceva, nu vom rezolva nimic".

Instalat premier, Sorin Grindeanu a rezistat în funcţie doar o jumătate de an. Ruptura dintre Dragnea şi Grindeanu a pornit de la OUG 13. În iunie 2017 a avut loc o premieră, un partid şi-a dat jos propriul guvern prin moţiune de cenzură, care a trecut cu 241 de voturi pentru şi 10 împotrivă. Înaintea moţiunii, premierul Sorin Grindeanu nu doar că a refuzat să-şi dea demisia, după ce PSD i-a retras sprijinul politic, dar chiar a încercat cu sprijinul lui Victor Ponta să-şi refacă echipa şi să guverneze în continuare. Liderul PSD a susţinut la vremea respectivă că Sorin Grindeanu nu mai trebuie să rămână în fruntea guvernului, fiindcă nu reuşeşte să aibă o bună comunicare cu miniştrii săi şi fiind­că nu şi-ar fi făcut treaba. Dragnea sus­ţinea că "în spatele acţiunilor premierului se află alte forţe" pe care nu le numeşte dar care ar avea o "coordonare profesionistă", făcând referire la servicii secrete. În noiembrie 2017, Sorin Grindeanu a fost reevaluat de Dragnea, iar plenul reunit al Parlamentului a aprobat cu 270 de voturi "pentru" şi 117 "împotrivă", numirea acestuia în func­ţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Succesorul lui Grindeanu, Mihai Tudose, a rezistat la Palatul Victoria tot şase luni. Conducerea PSD a decis, prin vot, în şedinţa din 15 ianuarie 2018, retragerea sprijinului politic pentru premierul Mihai Tudose. Drept urmare, Mihai Tudose a demisionat şi a spus că nu a dorit să rupă partidul şi a anunţat că pleacă cu zâmbetul pe buze. Liviu Dragnea a spus, referitor la cei doi premieri demişi, că: "Se pare că eu am mână foarte proastă". Atât. Mihai Tudose a căzut în dizgraţie după ce a acuzat-o pe Carmen Dan de minciună: "I-am spus ministrului de Interne că accept demisia dacă şi-o dă. Dacă e lăsată, şi-o va da". Mihai Tudose a susţinut că nu poate munci cu un ministru care a minţit în legătură cu situaţia privind înlocuitorul şefului Poliţiei Româ­ne, înlocuire survenită după apariţia scandalului legat de "poliţistul pedofil". Printre susţinătorii lui Mihai Tudose s-a aflat şi Gabriela Firea.

• Vocile incomode

Niculae Bădălău, preşedinte executiv al PSD la începutul anului, şi secretarul general adjunct, Codrin Ştefănescu, au fost şi ei de partea lui Mihai Tudose. În martie 2018, Bădălau şi-a pierdut postul, Viorica Dăncilă a fost aleasă preşedinte executiv al PSD, obţinând 2880 voturi, în timp ce contracandidaţii săi, Ecaterina Andronescu şi Nicolae Bănicioiu, au primit 541 voturi, respectiv 292 voturi. Bădălau nici nu a mai candidat. De asemenea, Codrin Ştefănescu a rămas fără funcţie în partid, ca urmare a deciziei CEX al PSD, care a desfinţat postul de secretar general adjunct. Încercând să devină secretar general, Ştefănescu nu a avut nicio şansă. La vot, Marian Neacşu a fost reales secretar general cu 3063 voturi, iar Codrin Ştefănescu a obţinut 668 voturi.

Sprijinul pentru Mihai Tudose şi atitudinea anti-Dragnea, l-a lăsat şi pe primarul Iaşiului, Mihai Chirică, fără carnet de partid. "PSD -Dragnea este o organizaţie proastă, care nu funcţionează pe principii democratice", a reacţionat Mihai Chirica. În sprijinul acestuia a sărit atunci Victor Ponta: "Eu am fost exclus de Dragnea din partid pentru ca am sprijinit Guvernul PSD condus de Grindeanu. Mihai Chirică a fost exclus de Dragnea din Partid pentru ca a sprijinit Guvernul PSD condus de Tudose! Dragnea, ca orice PD-ist de la şcoala lui Băsescu face curăţenie în Partid pe principiul niciun pesedist nu mai trebuie să rămâ­nă în PSD!!!".

Un alt disident scos în afara partidului este europarlamentarul social-democrat Cătălin Ivan, fost purtător de cuvânt al PSD. Acesta a avut constant o poziţie critică faţă de şeful PSD. Liviu Dragnea declara în urmă cu un an că acesta nu mai este "de mult" membru al formaţiunii, fiind exclus "de ceva vreme" de organizaţia PSD Sector 1.

Adrian Ţuţuianu era la un moment dat una dintre "vocile" din PSD. În septembrie 2017 a izbucnit un scandal legat de banii pentru plata salariilor în MApN, iar Ţuţuianu şi-a pierdut postul de ministru al Apărării. La vremea respectivă, Ţuţuianu a declarat că premierul Mihai Tudose l-a forţat să îşi dea demisia din ordinul lui Liviu Dragnea şi că nu îşi reproşează comunicatul dat de MApN despre lipsa fondurilor pentru salarii. Ulterior, Ţuţuianu a fost şi el reevaluat şi la Congresul PSD din martie anul acesta a fost ales printre vicepreşedinţii partidului.

Nicolae Bănicioiu fost ministru în guvernul lui Victor Ponta şi prieten cu acesta, a încercat să ajungă Preşedinte Executiv al PSD, având poziţii critice la adresa stilului autoritar al lui Liviu Dragnea. Învins în alegerile interne, a demisionat din partid în luna mai a acestui an şi s-a alăturat noului partid al lui Victor Ponta, Pro România. Constantă pe o poziţie anti-Dragnea, foarte vizibilă în ultima lună, fostul ministru Ecaterina Andronescu nu a mai avut de mai mult timp nicio funcţie importantă, acum speculându-se că se va alătura proiectului politic al lui Victor Ponta. De altfel, acesta chiar a declarat recent că Ecaterina Andronescu poate deveni candidatul partidului său în alegerile prezidenţiale. După cum se poate vedea, în toate aceste conflicte, Liviu Dragnea a avut de partea sa ... partidul.

• Victorii externe

Liviu Dragnea a reuşit să repurteze câteva "victorii" şi în afara partidului. În ciuda tonului constant critic al preşedintelui Klaus Iohannis, există voci care susţin că acesta este blocat din punct de vedere politic, cu o singură excepţie, Sevil Shhaideh, acesta acceptând toţi premierii propuşi de Liviu Dragnea. Demiterea Laurei Codruţa Kovesi este de asemenea privită ca o reuşită a şefului PSD, care a scăpat astfel de unul dintre cei mai incomozi adversari din afara scenei politice. În acest moment este evaluat şi procurorul general Augustin Lazăr, de către acelaşi Tudorel Toader, ministrul Justiţiei. Culmea, chiar evaluatorul pare să fi intrat în dizgraţie, Liviu Dragnea criticându-l deschis pentru acţiunile din ultima perioadă, mai ales pentru că nu a iniţiat o ordonanţă care ar fi permis conducerii Inspecţiei Judiciare să-şi continue mandatul până la intrarea noii legislaţii în vigoare, ceea ce, în opinia sa, "pune sub semnul întrebării anchete importante". În stilul caracteristic, Toader a anunţat că nu demisionează, dar "meciul" nu s-a jucat.