Aplicarea votului cumulativ este ineficientă

Prin metoda votului cumulativ este facilitat accesul acţionarilor minoritari în consiliile de administraţie ale emitenţilor. Această procedură pare însă dificil de aplicat, întrucît CNVM nu a stabilit condiţiile concrete de realizare.

Regulamentul CNVM adoptat pentru aplicarea votului cumulativ înlătură orice efect practic al aplicării acestei metode, pentru că numărul de poziţii în consiliul de administraţie al emitentului poate fi limitat la trei.

Florian Niţu, avocat asociat coordonator al societăţii "Popovici & Asociaţii", ne-a declarat: "Un simplu calcul matematic indică faptul că aplicarea metodei votului cumulativ poate conduce la rezultatele practice aşteptate numai în condiţiile în care consiliul de administraţie ce urmează să fie ales este constituit dintr-un număr mare de membri (între 6 şi 9) în cazul unei structuri cu acţionar majoritar absolut. Notăm deopotrivă faptul că decizia privind numărul de administratori în cadrul unui emitent reprezintă o modificare statutară şi poate fi legal adoptată, la limită, cu 50% +1 din totalul voturilor.".

Dispoziţiile legale cu privire la votul cumulativ devin în acest fel ineficiente. Un acţionar care deţine doar 10% din capitalul unui emitent nu va găsi în metoda votului cumulativ un mij-loc de protecţie. Chiar dacă, teoretic, un astfel de acţionar reuşeşte să îşi desemneze reprezentantul în conducerea emitentului există, însă, alte impedimente în calea eficienţei metodei. Florian Niţu precizează: "În primul rînd, deşi obligativitatea aplicării metodei la solicitarea acţionarilor semnificativi are valoare de normă imperativă, pentru încălcarea sa nu este instituită o sancţiune expresă."

Putem admite faptul că, dacă este încălcată o normă de protecţie a unor interese preponderent individuale, sancţiunea este nulitatea relativă implicită a hotărîrii AGA care a ales administratorii prin ignorarea propunerii de aplicare a metodei votului cumulativ formulate de către acţionarul semnificativ. Aici, însă, pot apărea discuţii cu privire la efectul nulităţii, dacă acesta se extinde asupra hotărîrii care priveşte alegerea administratorilor în integralitate sau numai în parte. Finalmente, disputa va trebui deferită instanţelor de judecată. În al doilea rînd, nici una din instituţiile pieţei nu poate interveni în această potenţială dispută".

Votul cumulativ poate să fie aplicat totuşi în practică dacă, pornind de la structura unui emitent, pot fi instituite reguli privind numărul minim de membri în cadrul unui consiliu de administraţie. Florian Niţu crede că logica normei ar trebui să reflecte principiul potrivit căruia cu cît acţionariatul emitentului este mai concentrat, cu atît mai mare ar trebui să fie numărul de poziţii în consiliul de administraţie şi în sens invers, cu cît acţionariatul emitentului este mai difuz, cu atît numărul de poziţii în consiliul de administraţie ar putea fi mai redus.