ASF a început redresarea financiară pentru Carpatica Asig

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a decis astăzi deschiderea procedurii de redresare financiară pe bază de plan de redresare pentru Carpatica Asig, începând cu data publicării deciziei în Monitorul Oficial.

Conducerea firmei are obligaţia să întocmească şi să depună la ASF un plan de redresare financiară, în cel mult 20 de zile de la data primirii deciziei. Hotărârea i-a fost comunicată societăţii.

Consiliul de Administraţie (CA) al Carpatica Asig răspunde de ducerea la îndeplinire în mod corespunzător a dispoziţiilor deciziei ASF, se mai arată în comunicat.

De asemenea, ASF precizează că toate poliţele emise de Carpatica Asig sunt şi rămân valabile, de la momentul emiterii până la expirare, iar societatea poate să emită şi altele.

Ritmul de creştere a subscrierilor Carpatica Asig Sibiu a scăzut de trei ori în primul trimestru al acestui an (T1 2014), de la 94,5% la 30,6%, veniturile companiei atingând 164 milioane de lei, a anunţat asigurătorul. În T1 2013, faţă de martie 2011, subscrierile companiei au crescut cu 95,4%, la 125,9 milioane de lei. Primele subscrise de Carpatica Asig s-au majorat cu o medie de 30,58% în primul trimestru al anului 2014 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013. Valoarea totală a subscrierilor din perioada analizată depăşeşte 164 milioane de lei. Cu excepţia poliţelor de bunuri şi clădiri, toate liniile de business au înregistrat creşteri semnificative.

În perioada analizată, despăgubirile achitate clienţilor asiguraţi au crescut cu 22,2%, la aproape 94 milioane de lei, de la la 76,8 milioane de lei în martie 2013. Potrivit asigurătorului, volumul poliţelor a înregistrat scădere de 4,69% pe segmentul RCA, pe fondul politicii de dezvoltare a subscrierilor pe produse non-RCA. Pe segmentul bunuri şi clădiri, reducerea cu 7,98% a poliţelor emise de Carpatica Asig are drept cauza scăderea generală a pieţei asigurărilor de locuinţă. Societatea şi-a început activitatea în 1996, sub denumirea ASA Asigurări Atlassib.

Acţiunile companiei sunt deţinute de Atlassib Sibiu (92,42%), Transcar Sibiu (6,97%), Corneliu Tănase (0,08%) şi Aurel Albu (0,53%), potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Grupul Carpatica este deţinut de omul de afaceri Ilie Carabulea.

Fostul preşedinte al ASF Dan Radu Ruşanu, omul de afaceri Ilie Carabulea şi Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF, vor fi judecaţi în stare de arest în dosarul "Carpatica", în care sunt acuzaţi de fapte de corupţie, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la începutul lunii.

Pe 2 mai, judecătorii de la ICCJ au respins contestaţiile formulate de Ruşanu, Carabulea şi Mîrzac, după ce o decizie similară a fost dispusă de completul de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă în fond dosarul "Carpatica".

Decizia instanţei supreme este definitivă, Ruşanu, Carabulea şi Mîrzac rămânând în arest, de unde vor fi duşi la instanţă când va fi judecat dosarul "Carpatica".

Pe 25 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a menţinut măsura arestării preventive luate în cazul lui Ilie Carabulea Ilie, Marian Mîrzac şi Dan Radu Ruşanu, apreciind că aceasta este legală şi temeinică. Totodată, judecătorii au respins ca nefondate cererile celor trei de înlocuire a arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar. Decizia a fost contestată de cei trei la instanţa supremă.

În dosarul "Carpatica", procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată, pe 24 aprilie, în stare de arest, pe Dan Radu Ruşanu, pe Ilie Carabulea, pe Marian Mârzac, precum şi pe Laura Elena Chiţoiu, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu.

Potrivit procurorilor DNA, în anul 2012, Carpatica Asig avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro. Începând din mai 2013, Ilie Carabulea împreună cu Radu Mustăţea şi Marian Mîrzac au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale companiei menţionate.

Carabulea l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac pentru a fi ales în conducerea ASF, arată rechizitoriul, precizând: "Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia SC Carpatica Asig SA şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor".

Ca intermediar în relaţia dintre Carabulea şi Mîrzac a fost desemnat Radu Mustăţea, având rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Marian Mîrzac, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.

Gruparea a fost sprijinită de Dan Radu Ruşanu şi de alte persoane din conducerea Autorităţii pentru Supravegere Financiară şi a societăţii de asigurări.

Potrivit DNA, printre altele, în schimbul protecţiei oferite de Marian Mîrzac companiei Carpatica Asig, Ilie Carabulea, cu sprijinul lui Radu Mustăţea şi al altor inculpaţi din grupul infracţional, a dispus, în perioada 25 mai - 10 iunie 2013 ca un autoturism marca Audi A8, având valoarea de catalog de 81.370 euro, să îi fie vândut la un preţ subevaluat lui Marian Mîrzac, cu plata în 40 de rate sub disimularea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între acesta şi societatea de asigurări, iar la 26 august 2013, i-a remis lui Mîrzac suma de 8.937,5 euro, disimulată în modalitatea acordării unei prime, fără acoperire contractuală.

"Pentru a da o aparenţă de legalitate cu privire la valoarea de înstrăinare a autoturismului Audi A8, mult diminuată, la solicitarea lui Mîrzac Marian şi Carabulea Ilie, inculpatul Opriş Ioan (acţionând în calitate de expert în cadrul Biroului Local de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul Sibiu) a întocmit un raport de evaluare în cuprinsul căruia a menţionat date neconforme realităţii, cu privire la anul fabricaţiei (2001 în loc de 2011) şi existenţa unor defecte/avarii (care, în realitate nu existau), stabilind valoarea autoturismului la preţul subevaluat de 31.000 de euro", arată procurorii DNA.

Rolul protector al lui Marian Mîrzac faţă de Carpatica Asig a constat în tergiversarea luării unor decizii de către conducerea ASF privind dispunerea unor controale asupra activităţii companiei, prin divulgarea tematicii şi a datei controalelor inopinate, prin influenţarea membrilor organismului de conducere al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu privire la aprobarea concluziilor potenţialului control, precum şi prin orice altă modalitate prin care, în baza raporturilor sale colegiale sau de subordonare cu funcţionarii ASF ar fi putut favoriza, pe căi ilicite, activitatea Carpatica Asig.

Printre altele, Marian Mîrzac i-a solicitat inculpatului Georgel Călin, secretar general al ASF, la acea vreme, să sustragă un document transmis din greşeală către Autoritatea de Supraveghere Financiară de către o angajată a Carpatica Asig.

Procurorii arată că documentul respectiv "releva încălcări grave ale limitelor mandatului conferit inculpatului Mîrzac Marian, în perioada în care acesta deţinuse funcţia de director general la SC Carpatica Asig, încălcări săvârşite cu ocazia încheierii unui contract privind comisioanele acordate unui broker de asigurări.

În decembrie 2013, Dan Radu Ruşanu a exercitat presiuni, în calitate de preşedinte al ASF, asupra mai multor societăţi de asigurări, urmărind şi reuşind impunerea lui Radu Mustăţea, membru al consiliului de administraţie al Carpatica Asig, la conducerea Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR), asociaţie care administrează fondul la care contribuie toate societăţile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii şi mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto Carte verde.

Procurorii DNA subliniază: "Începând cu data de 28 ianuarie 2014, Dan Radu Ruşanu a impus, prin intermediul Direcţiei resurse umane din cadrul ASF, aflată în subordonarea nemijlocită a preşedintelui ASF, ca o parte semnificativă a salariaţilor ASF, martori şi potenţiali martori în prezenta cauză, să semneze angajamente de confidenţialitate. (...) În conformitate cu aceste angajamente, angajaţii A.S.F. erau obligaţi să respecte o procedură de furnizare a informaţiilor cu caracter confidenţial, urmând ca informaţiile deţinute, de interes pentru o procedură judiciară, solicitate prin dispoziţia procurorului sau a instanţelor, să poată fi transmise numai după obţinerea acordului scris al preşedintelui A.S.F. Astfel, în intervalul 28 - 31 ianuarie 2014, au fost luate un număr de 39 de angajamente de acest tip, unui număr de 39 de angajaţi ASF, iar începând cu data de 1 februarie 2014 au fost luate alte 11 asemenea angajamente unui număr de 11 salariaţi. Conform acestor angajamente, divulgarea unor date organelor de urmărire penală sau instanţei de judecată fără aprobarea preşedintelui ASF, putea fi sancţionată cu desfacerea contractului de muncă, constituind abatere disciplinară".

Pe parcursul desfăşurării urmăririi penale, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra sumei de 8.937,5 euro, ridicată de la Marian Mîrzac, precum şi instituirea sechestrului asigurator, până la concurenţa sumei de 81.370 euro, asupra autoturismului marca AUDI A8, aparţinând aceluiaşi inculpat.

În acelaşi dosar, vor mai fi judecaţi, în stare de libertate, Radu Mustăţea, fost membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig, Elena Rusu, membru în conducerea aceleiaşi societăţi, Ina-Ana Crudu, la acea vreme director general la Carpatica Asig, Ioan Opriş, expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Inereanu, persoană din anturajul lui Radu Mustăţea, Georgel Călin, la data faptelor secretar general al ASF, Corneliu Silviu Moldoveanu, vicepreşedintele ASF, la acea vreme, Dan Odobescu, avocat suspendat de drept în cadrul Baroului Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări, precum şi societatea Carpatica Asig.

După caz, aceştia vor fi judecaţi pentru infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la dare şi luare de mită şi la cumpărare de influenţă, complicitate la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, uz de fals, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.