Un proiect de lege aflat în dezbatere ar putea conduce la majorarea tarifelor RCA şi complică procesul de rezolvare a daunelor, informează, într-un comunicat de presă, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) şi Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări din România (UNSICAR). Cele două asociaţii îşi exprimă convingerea că adoptarea legii privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Corpului Experţilor şi Evaluatorilor Tehnici Auto din România (CEETAR) ar aduce prejudicii majore asiguraţilor şi pieţei locale de asigurări.
Conform acestui proiect, experţii şi evaluatorii tehnici auto CEETAR ar putea evalua toate vehiculele avariate, în vederea stabilirii soluţiilor tehnice pentru repararea lor şi acordarea despăgubirii, conform contractului de asigurare obligatorie (RCA) sau facultativă (CASCO).
Astfel, potrivit celor două asociaţii, proiectul de lege încalcă principiul libertăţii contractual şi prevederile Codului Civil în vigoare, impunând efectuarea constatării daunelor numai de către experţi tehnici auto membri CEETAR.
Proiectul a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere publică în data de 10 aprilie, iar în data de 9 mai a primit avizul Consiliului Legislativ. În acest context, UNSAR şi UNSICAR au transmis poziţia oficială a celor două entităţi reprezentând piaţa românească de asigurări către Senatul României, expunând motivele pentru care proiectul de lege menţionat încalcă legislaţia în vigoare şi are, totodată, un impact social semnificativ.
Conform UNSAR şi UNSICAR, efectul principal va fi acela de majorare a primelor de asigurare ca rezultat al creşteriicosturilor aferente regularizării daunelor. Clienţii companiilor de asigurări vor trebui să înţeleagă faptul că primele de asigurare auto vor creşte semnificativ din cauza costurilor reprezentate de onorariile aferente expertizelor tehnice şi a altor costuri legate de activitatea de evaluare.
Totodată, introducerea unui asemenea sistem ar conduce cu certitudine la complicarea procesului de soluţionare a daunelor pe segmentul auto.
Mai mult decât atât, dacă proiectul de lege ar fi votat şi ar intra în vigoare, asiguratul român ar ajunge să fie discriminat prin comparaţie cu ceilalţi cetăţeni ai Spaţiului Economic European. Astfel, acesta ar avea o procedură mult mai complicată de urmat în cazul în care ar fi implicat într-un accident în afara ţării. Ar trebui să se adreseze nu numai reprezentantului de despăgubiri al asigurătorului RCA ce urmează să suporte despăgubirea, ci şi unui membru al CEETAR.
Potrivit proiectului de lege, soluţia stabilită de evaluatorul CEETAR poate fi acceptată de către părţi prin semnare, sau poate fi contestată doar în instanţă, ceea ce îi confer evaluatorului drepturi depline şi intangibile, determinând pentru părţile care înţeleg să o conteste costuri substanţiale pentru soluţionarea litigiului în instanţă.
De asemenea, intrarea în vigoare a unui asemenea proiect ar însemna şi monopolizarea unei componente importante a activităţii de asigurări, respectiv a activităţii de regularizare de daune, aceasta fiind făcută de către un organism privat care nu se află sub controlul ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Propunerea legislativă intră în conflict cu reglementările speciale privind activitatea Registrului Auto Român, conform acestei propuneri experţii CEETAR dobândind dreptul de a stabili dacă, după o daună, vehiculul poate fi introdus în trafic cu sau fără o nouă viză ITP.
UNSAR şi UNSICAR consideră, aşadar, că funcţionarea sistemului de asigurări din România este periclitată de acest proiect de lege nefundamentat.
Dovadă a faptului că sistemul de acordare a despăgubirilor pe segmentul auto funcţionează în forma actuală o reprezintă daunele de 435,75 milioane euro plătite de asigurători în 2013 pe segmentul RCA şi cele de 398,75 milioane euro plătite pe segmentul CASCO. Cumulate, acestea reprezintă aproximativ 90% dintre daunele plătite pe asigurări generale în 2013.
Într-o piaţă cu un regim de funcţionare firesc, reglementarea externalizării serviciilor postvânzare este şi trebuie să rămână în sarcina autorităţii de supraveghere, aşa cum se întâmplă în orice alt stat european, susţine asociaţiile. România poate înregistra pierderi atât la nivel de imagine, cât şi la nivel investiţional în cazul acordării unui vot pozitiv pentru acest proiect de lege, subliniază entităţile.