ATAC LA LIBERTATEA PRESEI Parlamentarii din Comisia de Justiţie vor să pună botniţă jurnaliştilor

Modificările dispoziţiilor Codului de procedură Penală şi Codului Penal vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile, potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Într-o intervenţie telefonică la Digi 24, procurorul şef al Direcţiei Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat: "Aceste modificări nu ne mai lasă practic să investigăm infracţiuni de corupţie, nu se va mai ajunge niciodată la trimiterea în judecată". Ea a mai spus că, dacă intră în vigoare noile modificări propuse la codul de procedură penală, DNA se închide.

Conform DNA, dezbaterile de ieri din Comisia de Justiţie au fost justificate de parlamentari prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. DNA susţine că, în realitate, toate garanţiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislaţia internă.

DNA precizează: "Aşadar, Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi şi de a dovedi infracţiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumţia de nevinovăţie.

Astfel,

- Modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care priveşte o persoană determinată să o anunţe pe aceasta şi să îi permită să asiste la actele efectuate.

În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidenţialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziţii domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant;

- Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului şi inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situaţii martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care se află în relaţie de subordonare faţă de acesta, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de abuz în serviciu şi corupţie. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanţie absolut suficientă pentru dreptul la apărare al persoanei cercetate;

- Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privaţi de un instrument indispensabil în investigarea infracţiunilor şi anume accesul rapid la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menţionat că orice instituţie este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informaţii necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date creşte doar viteza de reacţie pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracţiuni. Nu poate fi condiţionat accesul procurorului şi al poliţistului la instrumente investigative de acordarea aceluiaşi drept şi autorilor infracţiunilor. Dreptul la apărare presupune garanţii pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracţiunile săvârşite;

- Modificarea art. 273 Cod procedură penală dezincriminează practic infracţiunea de mărturie mincinoasă, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol având ca obiect această infracţiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Va fi extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condiţiile în care martorii vor şti că pot minţi fără să aibă nicio consecinţă, având impunitate;

- Modificarea art. 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situaţiile, pentru că acţiunea în regres nu mai este condiţionată de dovedirea relei credinţe sau a gravei neglijenţe, aşa cum este în reglementarea actuală;

- Introducerea art. 542 alin. 11 Cod procedură penală reglementează o nouă formă a infracţiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistraţi şi incriminează inclusiv săvârşirea faptei din culpă indiferent de natura obligaţiei încălcate. Această formă a infracţiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă faţă de toate celelalte categorii sociale care sunt sancţionate doar dacă acţionează cu intenţie şi doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege;

- Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane;

- Prin modificarea art. 335 Cod procedură penală, o soluţie iniţială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârşit în realitate infracţiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situaţii în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluţii de clasare în cauze care vizează infracţiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere penală;

- Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor contra capacităţii de apărare a României, infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă comit aceste infracţiuni fără violenţă. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte şi cei ai unor infracţiuni mai puţin grave (falsificare de monedă) şi se poate da naştere unei stări de insecuritate în societate;

- Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracţiunilor;

- Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice şi va îngreuna dovedirea unor infracţiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii şi în baza autorizaţiei unui judecător;

- Introducerea art.4 alin.3, 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracţiuni şi dreptul publicului de a avea acces la informaţii de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, Rezoluţiei nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligaţia statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate şi mass-media la informaţii de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupţie, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violenţă etc reprezintă informaţii de interes public, aşa încât, restricţia echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informaţii publice".

Comisia specială parlamentară pe Legile Justiţiei a amânat, joi, dezbaterea privind modificările la codurile penale pentru transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European referitoare la prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Preşedintele comisiei, Florin Iordache, a precizat că şedinţa va avea loc luni: "Ţinând cont de solicitarea Guvernului că transpunerea directivei trebuie să fie adoptată în această sesiune parlamentară, vă aduc la cunoştinţă grupurile parlamentare care au depus amendamente la directivă, este vorba de trei grupuri parlamentare: PSD-ALDE, PNL şi UDMR. Luni intrăm în procedura de vot".

El a spus că la discuţii vor fi invitaţi toţi reprezentanţii instituţiilor interesate - Ministerul Justiţiei, Parchetul General, asociaţiile profesionale.

Reprezentanţii PNL şi USR au solicitat suspendarea şedinţei, potrivit Agerpres.

"Solicit suspendarea lucrărilor şedinţei, PNL va părăsi lucrările şedinţei, urmând să revină după expirarea perioadei de doliu naţional", a anunţat deputatul Cătălin Predoiu.

El a cerut ca ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să fie prezent la dezbateri, susţinând că amendamentele depuse "depăşesc cu mult scopul" directivei europene: Solicitarea fermă către dumneavoastră şi către Guvern este de a revizui acest proiect până când intrăm în dezbaterea lui, întrucât conţinutul lui, aşa cum a fost distribuit, depăşeşte cu mult scopul directivei şi nu se mai opreşte doar în marginea consolidării prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului la apărare, ci afectează în mod serios politica penală a statului şi capacitatea organelor de anchetă de a-şi îndeplini misiunea de combatere a infracţionalităţii, inclusiv a corupţiei şi a crimei organizate".

Deputatul USR Stelian Ion a afirmat, la rândul său, că prin amendamentele propuse se atacă instituţii importante din procedura penală şi se doreşte reconfigurarea unor infracţiuni.

"Ceea ce este cuprins în aceste propuneri legislative depăşeşte cu mult cadrul directivei privind prezumţia de nevinovăţie. Se atacă practic instituţii importante din procedura penală, din Codul penal, se doreşte reconfigurarea unor infracţiuni, se intră pe procedurile de reglementare asupra probelor, asupra măsurilor preventive, arestării şi aşa mai departe. Dacă s-ar adopta aceste amendamente, s-ar curăţa de dosare nu doar întreg Parlamentul, dar cred că n-am mai avea de a face cu infracţiuni în România", a spus Stelian Ion.

"În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice, precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligaţii reprezintă infracţiune şi se pedepseşte, potrivit legii penale. În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracţiuni", prevede un amendament al grupurilor PSD şi ALDE propus la Codul de procedură penală.

UDMR a propus ca, "înainte de pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitive, declaraţiile publice şi deciziile oficiale provenind de la autorităţile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate".

Un alt amendament al PSD şi ALDE prevede că "audierea unei persoane nu poate dura mai mult de şase ore din 24 de ore".

"În cursul procesului penal, inculpatul are dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii şi obiecţiuni. De asemenea, acesta poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, email sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului", stipulează un alt amendament PSD - ALDE.

Potrivit unei alte propuneri a PSD - ALDE, "martorul poate refuza să depună mărturie cu privire la acele fapte sau împrejurări care ar putea atrage răspunderea sa pentru săvârşirea unei fapte penale".

• Iohannis, despre propunerile privind Codurile: "Recomand Parlamentului să abordeze cu maximă răspundere aceste modificări legislative"

Preşedintele Klaus Iohannis recomandă Parlamentului să abordeze cu maximă răspundere modificările legislative în domeniul Justiţiei, precizând că acestea vor avea efecte pe termen lung. "Din capul locului mi-am exprimat scepticismul în privinţa acestor modificări care mie mi se par prea ample şi făcute la prea mare viteză. Eu nu pot decât să recomand Parlamentului să abordeze cu maximă răspundere aceste modificări legislative, fiindcă ele vor avea efecte pe termen lung", a spus Iohannis, înainte de participarea la summitul Consiliului European, întrebat cu privire la propunerile de modificare a Codurilor penale, în contextul în care Camera Deputaţilor a adoptat şi legile Justiţiei.

Întrebat dacă intenţionează să se adreseze Parlamentului, şeful statului a răspuns: "Chiar aici de la Bruxelles nu o să vă spun ce am de gând să fac, dar cu siguranţă o să avem mai multe discuţii pe această temă".