Autocraţi din toate ţările, feriţi-vă!

"Mâinile de fier", cu sau fără mănuşi de catifea, nu se mai poartă în acest sezon în politica europeană. Alegerile de la Istanbul, demonstraţiile din Cehia, "europarlamentarele" din ţara noastră demonstrează că oamenii încep să se mobilizeze şi reacţionează din ce în ce mai bine atunci când simt că un conducător încearcă să acumuleze tot mai multă putere şi să o folosească în interes propriu. Semnalul este bun şi pentru celelalte ţări din zona europeană unde există lideri cu tendinţe dictatoriale, dar şi pentru cele în care democraţia nu este pericol, deşi partide extremiste au obţinut rezultate bune la ultimele alegeri.

O revoluţie, în faţa urnelor, a avut loc la Istanbul, opoziţia reuşind să mobilizeze foarte bine electoratul după dezamăgirea produsă de anularea alegerilor câştigate în primăvară. Candidatul de opoziţie Ekrem Imamoglu a obţinut 54,21% din voturi la scrutinul, repetat, pentru primăria oraşului Istanbul, conform rezultatelor oficiale preliminare anunţate de Consiliul Electoral Suprem (YSK). Imamoglu, candidat al Partidului Republican al Poporului (CHP), a primit 4.741.868 de voturi, a declarat presei la Ankara preşedintele YSK, Sadi Guven. Binali Yildirim, candidatul Partidului Justiţie şi Dezvoltare (AKP), de guvernământ, a strâns 3.935.453 de voturi, adică 44,99%. Partidele au termen până la mijlocul săptămânii viitoare să conteste rezultatele preliminare. YSK ar urma să anunţe rezultatele finale după încheierea procesului de contestaţii. Prezenţa la urne a fost de 84,5%, cu 8,74 de milioane de voturi valide. Imamoglu câştigase scrutinul local la 31 martie, învingându-l pe Yildirim la o diferenţă de aproape 14.000 de voturi. Totuşi, la 6 mai, YSK a anulat votul, acceptând plângerile privind nereguli înaintate de partidul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, şi a dispus reluarea alegerilor pentru 23 iunie.

Ekrem Imamoglu, noul primar, a declarat că acest succes reprezintă un nou început şi şi-a îndemnat alegătorii să se bucure fără să îi jignească pe rivali: "Să te bucuri nu înseamnă să superi pe altcineva. Îi învit pe toţi cetăţenii noştri să se comporte în modul cel mai delicat. Nu este o victorie, este un nou început. Vreau să vă anunţ că de mâine, în calitate de primar, mă voi comporta la fel cu toţi cei 16 milioane de oameni din Istanbul.

Voi aţi apărat în faţa întregii lumi democraţia Turciei. Din nefericire, ceasul democraţiei nu a funcţionat în seara de 31 martie. Tot poporul ştie ce a fost. Dar nu puteţi opri niciodată timpul oprind ceasurile. Nu puteţi ascunde adevărurile acoperindu-le". Presa europeană susţine că acest eşec ar putea marca începutul sfârşitului preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Ziarul german, Hannoversche Allgemeine Zeitung a făcut un scurt rezumat al măriri preşedintelui turc: "Alegerea nu reprezintă doar o victorie mare pentru Imamoglu, dar şi un semnal de avertisment pentru liderul ţării: Erdogan nu mai este invincibil. El şi-a început ascensiunea în 1994, când a devenit primar al Istanbulului. După 25 de ani, aceste alegeri locale ar putea marca începutul sfârşitului său politic. Mai presus de toate, acest scrutin este o victorie a democraţiei oprimate din Turcia. Erdogan a limitat sistematic drepturi, a subminat separarea puterilor şi şi-a intimidat oponenţii politici. De la încercarea de lovitură de stat de acum trei ani, şi-a urmărit adversarii într-un val de epurări fără precedent. Au fost arestate o jumătate de milion de persoane, zeci de mii au fost închişi, dintre care mulţi fără a fi condamnaţi, unii chiar fără acuzaţii. Dar Erdogan nu a putut suprima dorinţa de libertate a poporului".

Puţin mai la vest, Cehia s-a confruntat cu cele mai mari demonstraţii de stradă din ultimii 30 de ani. Motivul: apărarea democraţiei. Circa 250.000 de manifestanţi au cerut duminică, la Praga, demisia premierului Cehiei, Andrej Babis. Protestele împotriva premireului continuă de câteva săptămâni, în contextul anchetelor privind presupusele fraude şi conflicte de interese în care este implicat politicianul miliardar. Numirea unui nou ministru al justiţiei după ce poliţia a cerut în aprilie inculparea lui Babis a amplificat suspiciunile că prim-ministrul încearcă să influenţeze procedurile judiciare. Protestul de duminică a fost organizat de gruparea civică "Milioane de Momente pentru Democraţie", fondată de studenţi. La manifestaţie nu a fost invitat să ia cuvântul niciun politician. "Demisia", "Ne-am săturat", "Nu renunţăm la democraţie", au fost mesajele de pe bannerele afişate de protestatari. Multe familii şi-au adus, simbolic, copiii la protest. Rezultatele unui audit al Comisiei Europene, obţinute de presa cehă, au arătat că Uniunea Europeană ar putea cere unor firme legate de Babis să ramburseze 17,4 milioane de euro şi că acesta se află în conflict de interese ca beneficiar al fondului fiduciar către care a transferat managementul holdingului său evaluat la 3,7 miliarde de euro. Premierul a susţinut de multe ori că "nu se va restitui nimic" şi că ultimele concluzii ale auditului, aşteptate spre sfârşitul anului sau abia în 2020, vor dovedi că este nevinovat.

El a recunoscut dreptul cetăţenilor de a protesta, dar a refuzat să demisioneze. Formaţiunea sa politică, partidul populist ANO, este în continuare favorită în sondajele de opinie, deşi procentajul celor care o susţin a scăzut în ultimele două luni. În ciuda contestaţiilor, ANO a câştigat alegerile europene de la finele lui mai. Câştigător al alegerilor legislative din 2017, partidul premierului deţine 78 dintre cele 200 de fotolii din Camera Deputaţilor. Compus din ANO şi din partidul social-democrat, guvernul minoritar este susţinut de comunişti.

Luna trecută, un semnal puternic au dat şi alegătorii din ţara noastră.

La sfârşitul anului trecut, Liviu Dragnea era menţionat într-un articol al publicaţiei americane Washington Post, cu titlul "Noii autocraţi". Articolul avea ca subiect încercarea unor lideri din România, Ungaria, Polonia şi Cehia de a-şi consolida puterea politică. Între timp, partidul condus de Dragnea a obţinut un rezultat foarte slab la alegerile europarlamentare, iar acesta a fost condamnat definitiv la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Alergia la dictatură este benefică pentru sănătatea democraţiei.

Coaliţia de guvernare PSD-ALDE a decis, ieri, înfiinţarea unei comisii parlamentare care să analizeze eventuala fraudare a alegerilor europarlamentare din 26 mai.

Preşedintele interimar al PSD, Viorica Dăncilă, a declarat: "Va fi înfiinţată o comisie cu privire la fraudele la votul de la alegerile europarlamentare din data de 26 mai. Am văzut că au apărut foarte multe sesizări în spaţiul public şi considerăm că este necesară o comisie la nivel de Parlament care să analizeze aceste sesizări pentru că avem o datorie faţă de populaţie, pentru aflarea adevărului"

Decizia coaliţiei PSD-ALDE este surprinzătoare ţinând cond de faptul că Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central au stabilit că alegerile nu au fost fraudate şi au validat rezultatele scrutinului din 26 mai.

Mai mult, vinerea trecută, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Florin Mituleţu-Buică, propus pentru această funcţie de coaliţia PSD-ALDE cu ale cărui voturi a trecut de Parlament, a declarat: "AEP, inclusiv ca membru în BEC, prin preşedinte şi doi vicepreşedinţi, a constatat că la aceste alegeri europarlamentare şi referendum nu au fost constatate decât erori de completare a proceselor verbale, şi nu modificarea datelor cu privire la validarea alegerilor, adică a voturilor valabil exprimate. La finalizarea procesului electoral s-a constatat că nu a fost o fraudă electorală".