Autonomia Ţinutului Secuiesc, dezbătută de maghiari la Băile Tuşnad

Maghiarii din judeţele Covasna şi Harghita trebuie să continuie lupta pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, au susţinut participanţii la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, înainte ca premierul Marcel Ciolacu să îi solicite omologului său Viktor Orban să dea dovadă de "moderaţie" în discursul pe care şeful guvernului de la Budapesta urma să îl susţină sămbătă la evenimentul respectiv.

Potrivit site-ului de ştiri de limbă maghiară Szekelyhon.ro, o parte dintre invitaţii la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, eveniment ce a avut loc săptămâna trecută, au afirmat că în Ţinutul Secuiesc lumea este maghiară atât timp cât Oltul şi Mureşul contribuie la traiul comunităţii maghiare şi cât timp în zona respectivă trăiesc 500.000 de maghiari din cei aproape un milion câţi au mai rămas în Transilvania, după cum a afirmat unul dintre invitaţi pentru sursa citată. Potrivit acestuia, în ultimii 30 de ani, aproape un milion de maghiari au emigrat, ceea ce a redus considerabil numărul membrilor comunităţii etnice care mai trăiesc în Ardeal.

Sursa citată arată că în dezbaterile care au avut loc la Băile Tuşnad, s-a vorbit despre responsabilitatea elitei intelectuale şi politice şi despre nevoia de schimbare, deoarece se pare că în ultimii ani implicarea elitei maghiare în lupta pentru autonomia Ţinutului Secuiesc a scăzut. Erika Benko, directorul Serviciului de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi Miko Imre înfiinţat de UDMR, a afirmat că autonomia Ţinutului Secuiesc ar fi "garanţia supravieţuirii maghiarilor şi a drepturilor acestora, în condiţiile în care sistemul politic românesc este unul dintre cele mai instabile din toată Europa". Ea a adăugat că "într-un sistem atât de instabil, drepturile noastre nu sunt garantate" şi că, având în vedere modul în care Uniunea Europeană şi organizaţiile internaţionale tratează soarta minorităţilor naţionale, maghiarii din Ţinutul Secuiesc au nevoie de acest contract social.

Attila Gyorgyi, vicepreşedintele Asociaţiei Maghiare Transilvane, a declarat că autonomia nu trebuie privită ca un scop, ci ca un instrument care, dacă este implementat cu succes, va avea ca rezultat autonomia teritorială şi economică şi autodeterminarea bazată pe piloni stabili care va duce la o responsabilitate uriaşă.

Arpad Antal, primarul municipiului Sfântul Gheorghe a declarat că maghiarii din Ţinutul Secuiesc nu sunt oaspeţi în această zonă, că aici e patria lor şi că fiecare scrutin electoral din Transilvania este important pentru UDMR, inclusiv parlamentarele din 1 decembrie. Arpad Antal a spus: "Din când în când, alţii încearcă să ne spună că noi, UDMR, suntem o minoritate nesemnificativă în această ţară, dar nu suntem o minoritate nesemnificativă; mai ales că două treimi din poporul maghiar din România trăieşte în localităţi conduse de primari maghiari". El a vorbit şi despre reorganizarea administrativ-teritorială, pe regiuni de dezvoltare, despre care se discută în cadrul autorităţilor centrale de la Bucureşti, şi a spus că o astfel de organizare ar împinge în plan secund oraşele de dimensiuni medii.

"Nu putem permite ca administraţia publică a României să fie reorganizată în aşa fel încât să fie în detrimentul comunităţii maghiare", a concluzionat primarul oraşului Sfântu Gheorghe, din judeţul Covasna.

Attila Korodi, primarul municipiului Miercurea Ciuc (judeţul Harghita), a susţinut că este necesar ca localităţile din Ţinutul Secuiesc să îşi continuie dezvoltarea, pentru că în caz contrar regresul acestora va avea impact negativ şi asupra Transilvaniei. El a calificat perioada următoare ca fiind una dificilă, deoarece administraţiile locale au nevoie de cofinanţare şi ar trebui ca statul să garanteze sisteme de creditare previzibile pe termen lung pentru unităţile administrativ teritoriale din ţara noastră.

Zoltan Soos, primarul municipiului Târgu Mureş, a afirmat că primul obiectiv este ca cele trei judeţe secuieşti - Covasna, Harghita şi Mureş - să rămână unite, iar obiectivul final este ca viitoarea capitală regională să fie la Sfântu Gheorghe, Mirecurea Ciuc sau Târgu Mureş.

Declaraţiile de mai sus au precedat afirmaţiile lui Zsolt Semjen, vicepremierul Ungariei, care a declarat la Băile Tuşnad că guvernul de la Budapesta solicită statelor cu care a semnat tratatul de la Trianon să ofere comunităţii maghiare aceleaşi drepturi pe care le au membrii naţiunilor respective care trăiesc în Ungaria. Oficialul Executivului de la Budapesta a declarat că scopul guvernului ungar este ca cei care vor să rămână maghiari să rămână şi vor primi tot sprijinul pentru asta.

Zsolt Semjen a punctat: "Acolo unde pâlpâie conştiinţa maghiară, vom da totul pentru ca această scânteie să se transforme în flacără".