Plenul Curţii Constituţionale a României se va pronunţa, astăzi, cu privire la sesizarea de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la legea pentru modificarea şi completarea legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. Decizia trebuia să fie dată săptămâna trecută, dar, din cauza complexităţii cauzei, magis-traţii constituţionali au amânat, pentru astăzi, luarea unei hotărâri.
Proiectul de act normativ a fost adoptat de Parlament în cursul anului trecut şi i-a fost trimis, spre promulgare, preşedintelui Klaus Iohannis, în 24 octormbrie 2018. După analizarea textului legii aprobată de majoritatea PSD-ALDE, căreia i s-au alăturat la vot şi reprezentanţii UDMR, precum şi cei ai minorităţilor naţionale, şeful statului a decis, în 12 noiembrie, că legea trebuie să treacă prin filtrul CCR deoarece ar încălca mai multe articole din actul fundamental al ţării.
În sesizarea formulată, Klaus Iohannis arată: "Apreciem că această lege a fost adoptată cu nerespectarea prevederilor constituţionale ale art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4), iar prin conţinutul său, actul normativ are prevederi care sunt contrare dispoziţiilor constituţionale consacrate prin art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), precum şi prin art. 138 alin. (5) coroborat cu art. 111 alin. (1)".
Printre motivele invocate de şeful statului se numără adoptarea legii de către Camera Deputaţilor cu mult pes-te termenele maxime de 45 şi 60 de zile prevăzute de Constituţie, când proiectul era deja adoptat tacit.
În sesizarea formulată de preşedinte se arată: "Prin continuarea procedurii parlamentare după împlinirea termenului de adoptare tacită şi prin adoptarea legii de către Camera Deputaţilor în calitate de primă Cameră competentă în data de 13 iunie 2018, într-o altă formă decât cea a iniţiatorului şi amendată substanţial, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea dis-poziţiilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Constituţie".
Un alt motiv de neconstituţionalitate îl constituie, în opinia lui Klaus Iohannis, pensia specială pe care o va primi Avocatul Poporului, adjuncţii acestuia, precum şi ceilalţi funcţionari din cadrul instituţiei.
Conform art.I, punctul 8 din lege, Avocatul Poporului, precum şi persoa-nele care au exercitat funcţia de Avocat al Poporului, la data pensionării sau recalculării pensiei anterior acordate, beneficiază de pensie stabilită şi calculată conform art. 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi func-ţionarea Curţii Constituţionale.
Precizăm că art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevede faptul că judecătorii Curţii Constituţionale, la data pensionării sau recalculării pensiilor anterior stabilite, beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia lor brută lunară. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale şi se impozitea-ză potrivit legii. Aşadar, legiuitorul a instituit o pensie specială pentru judecătorii Curţii Constituţionale, în cuantum variabil, fără să se refere şi la cei care au exercitat în trecut func-ţia de judecător la instanţa constituţională. De asemenea, art. I punctul 9 din lege prevede că pensia de serviciu a Avocatului Poporului se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale şi se impozitează conform legii.
Preşedintele consideră că textele celor două articole sunt neclare în ceea ce priveşte cuantumul pensiei rezultate, întrucât nu reiese dacă aceasta se va stabili şi se va actualiza în raport cu indemnizaţia Avocatului Poporului sau cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale.
Şeful statului precizează: "Având în vedere că funcţia de Avocat al Poporului este asimilată ca rang cu cea de ministru, iar cea de adjunct al Avocatului Poporului cu cea de secretar de stat, beneficiind de aceleaşi drepturi cu aceştia, considerăm că acordarea unor pensii speciale pentru Avocatul Poporului şi adjuncţii săi constituie un privilegiu nejustificat faţă de ceilalţi demnitari cu acelaşi rang. În cadrul aceleiaşi categorii de demnitari, legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora de a beneficia de dreptul la pensie specială decât cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie conform căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, instituind un privilegiu nejustificat pe baza unor criterii rezonabile şi obiective".
De asemenea, Klaus Iohannis este nemulţumit că această pensie specială poate fi cumulată cu indemnizaţia de serviciu, dacă Avocatul Poporului îşi continuă exercitarea mandatului, după împlinirea vârstei de pensionare.
Preşedintele consideră că prin aces-te reglementări se generează noi cheltuieli de fonduri publice necesare plăţii unor categorii de pensii speciale, pensii anticipate şi a unor cheltuieli cu veniturile încadrate pe alte grile de salarizare. Toate aceste prevederi ar da naştere unor cheltuieli financiare care sunt de natură să majoreze cheltuielile bugetului de stat şi pe cele ale bugetului asigurărilor sociale de stat.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Base în data de 30.01.2019, 12:37)
... pensia specială sau pensia nesimtita? pe care o va primi Avocatul Poporului, adjuncţii acestuia, precum şi ceilalţi funcţionari din cadrul instituţiei.