Majorarea salariilor unor categorii de bugetari cu 15% de la 1 ianuarie 2017, măsură votată de comisiile parlamentare reunite de muncă şi buget, reprezintă un risc pentru stabilitatea financiară a României, printre efectele posibile numărându-se creşterea costurilor de finanţare pentru statul român şi devalorizarea leului, arată un raport publicat miercuri de Banca Transilvania.
Deputaţii comisiilor reunite de muncă şi buget au aprobat, luni, mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016, care prevede mai multe majorări salariale pentru angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi pentru salariaţii din învăţământ, precum şi creşterea sporurilor acordate medicilor.
Analiştii Băncii Transilvania văd măsura în contextul mai larg al "presiunii populismului", care se intensifică înainte de alegerile generale.
"Implementarea acestei măsuri constituie un risc pentru competitivitate şi pentru stabilitatea financiară, putând să determine majorarea costurilor de finanţare şi presiuni de depreciere a monedei naţionale", se arată în raportul semnat de Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, potrivit News.ro.
Măsura a fost deja criticată atât de reprezentanţii guvernului, cât şi de economişti.
"Implementarea deciziilor menţionate anterior şi lipsa unor măsuri compensatorii ar duce deficitul bugetar pentru anul viitor la 4,4% din PIB, în condiţiile în care deja sunt programate mai multe reduceri de taxe prociclice începând cu ianuarie 2017, prin Codul Fiscal", au avertizat analiştii ING, într-un raport publicat marţi.
Analiştii consideră că, în urma acestor măsuri, şi alte categorii de bugetari vor cere creşteri de salarii. În cazul în care măsurile vor fi aplicate, totuşi, analiştii ING se aşteaptă la tăierea puternică a investiţiilor după alegeri.
Votul parlamentarilor a fost acordat deşi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, şi reprezentantul Ministerului Finanţelor nu au fost de acord cu aceste majorări.
Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, luni seară, că majorările salariale adopate au doar "o miză electorală", catalogându-le "pomeni electorale care sunt promise fără niciun fel de resurse bugetare".
Marţi dimineaţă, premierul Dacian Cioloş a declarat, în presă, că măsurile adoptate de Parlament în ultimele luni legate de diferite creşteri salariale însumează peste 9 miliarde de lei, adică peste 1% din PIB, un impact bugetar care poate duce fie la creşterea deficitului, fie la reducerea investiţiilor.
• Dragu: "Creşterile salariale ar costa
4,85 miliarde lei"
Creşterile salariale pentru mai multe categorii de bugetari aprobate recent de deputaţii din mai multe comisii de specialitate ar costa 4,85 miliarde de lei, un impact foarte mare care nu ar putea fi inclus în bugetul pe 2017, afirmă ministrul Finanţelor, Anca Dragu, care a participat la Ziua Porţilor Deschise organizată miercuri la sediul Băncii Mondiale din Bucureşti.
Potrivit acesteia, o decizie cu privire la contestarea acestor măsuri la Curtea Constituţională va fi luată după ce Parlamentul va adopta forma finală a ordonanţei privind salarizarea în sectorul bugetar, potrivit Agerpres.
Pe de altă parte, Anca Dragu a arătat că reprezentanţii Ministerului Finanţelor vor începe analiza pentru rectificarea bugetară în condiţiile în care dispun de date preliminare pentru luna octombrie. Fonduri suplimentare urmează să fie alocate, potrivit şefului de la Finanţe, pentru proiectele care "stau bine în execuţie", în timp ce pentru proiecte cu perspective reduse de finalizare resursele alocate ar putea fi diminuate.
1. Eram curios
(mesaj trimis de savin în data de 03.11.2016, 07:53)
sa vad opinia "expertilor" de la BURSA despre maririle votate in parlament....